Ucraina urmează să primească peste 1,8 miliarde de euro sub formă de finanțare, după ce Consiliul a adoptat o decizie privind cea de a cincea plată periodică de sprijin în cadrul Facilității UE pentru Ucraina. Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, această sumă reflectă îndeplinirea cu succes de către Ucraina a nouă etape necesare pentru cea de a cincea plată, precum și a unei etape restante din cea de a patra plată.

Finanțarea vizează în primul rând consolidarea stabilității macrofinanciare a Ucrainei și sprijinirea continuării funcționării administrației sale publice.

Plățile efectuate în cadrul Facilității pentru Ucraina sunt strâns legate de Planul pentru Ucraina, care prezintă strategia Ucrainei pentru redresare, reconstrucție și modernizare, împreună cu un calendar pentru punerea în aplicare a reformelor aliniate la obiectivele de aderare a țării la UE în următorii ani.

Facilitatea pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, oferă până la 50 de miliarde de euro de finanțare stabilă, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027.

Din aceste 50 de miliarde de euro, până la 32 de miliarde de euro sunt alocate în mod specific pentru a sprijini reformele și investițiile prevăzute în Planul pentru Ucraina. Plățile sunt condiționate de îndeplinirea indicatorilor identificați în plan.

De la intrarea sa în vigoare, Facilitatea pentru Ucraina a plătit deja 6 miliarde de euro sub formă de finanțare-punte, 1,89 miliarde de euro sub formă de prefinanțare și patru tranșe de aproximativ 4,2, 4,1, 3,5 și 3,2 miliarde de euro.

În urma evaluării de către Comisie a cererii de plată a Ucrainei din 29 septembrie 2025, Consiliul a concluzionat că Ucraina a îndeplinit în mod satisfăcător o serie de reforme prevăzute în Planul pentru Ucraina, inclusiv reforme ale sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și spălării banilor, piețele financiare, capitalul uman, mediul de afaceri, descentralizarea și politica regională, sectorul energetic, gestionarea materiilor prime critice, tranziția ecologică și protecția mediului.

#Consiliul UE #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.