Ucraina urmează să primească peste 1,8 miliarde de euro sub formă de finanțare, după ce Consiliul a adoptat o decizie privind cea de a cincea plată periodică de sprijin în cadrul Facilității UE pentru Ucraina. Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, această sumă reflectă îndeplinirea cu succes de către Ucraina a nouă etape necesare pentru cea de a cincea plată, precum și a unei etape restante din cea de a patra plată.

Finanțarea vizează în primul rând consolidarea stabilității macrofinanciare a Ucrainei și sprijinirea continuării funcționării administrației sale publice.

Plățile efectuate în cadrul Facilității pentru Ucraina sunt strâns legate de Planul pentru Ucraina, care prezintă strategia Ucrainei pentru redresare, reconstrucție și modernizare, împreună cu un calendar pentru punerea în aplicare a reformelor aliniate la obiectivele de aderare a țării la UE în următorii ani.

Facilitatea pentru Ucraina, care a intrat în vigoare la 1 martie 2024, oferă până la 50 de miliarde de euro de finanțare stabilă, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru a sprijini redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei în perioada 2024-2027.

Din aceste 50 de miliarde de euro, până la 32 de miliarde de euro sunt alocate în mod specific pentru a sprijini reformele și investițiile prevăzute în Planul pentru Ucraina. Plățile sunt condiționate de îndeplinirea indicatorilor identificați în plan.

De la intrarea sa în vigoare, Facilitatea pentru Ucraina a plătit deja 6 miliarde de euro sub formă de finanțare-punte, 1,89 miliarde de euro sub formă de prefinanțare și patru tranșe de aproximativ 4,2, 4,1, 3,5 și 3,2 miliarde de euro.

În urma evaluării de către Comisie a cererii de plată a Ucrainei din 29 septembrie 2025, Consiliul a concluzionat că Ucraina a îndeplinit în mod satisfăcător o serie de reforme prevăzute în Planul pentru Ucraina, inclusiv reforme ale sistemului judiciar, lupta împotriva corupției și spălării banilor, piețele financiare, capitalul uman, mediul de afaceri, descentralizarea și politica regională, sectorul energetic, gestionarea materiilor prime critice, tranziția ecologică și protecția mediului.

#Consiliul UE #Ucraina

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.