Statele europene membre ale NATO şi Canada se vor angaja la summitul Alianţei săptămâna viitoare să ofere Ucrainei până la sfârşitul acestui an un ajutor militar de 70 de miliarde de euro şi din nou aceeaşi sumă anul viitor, informează știrileprotv.ro.

Potrivit unor surse diplomatice citate de agenţiile AFP şi dpa, suma include ajutorul militar de 60 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană s-a angajat să-l ofere Kievului în 2026 şi 2027, câte 30 de miliarde de euro în fiecare din aceşti ani printr-un împrumut din care au început deja să fie efectuate plăţi către Ucraina, ţară care nu va trebui să-l ramburseze decât dacă Rusia îi va plăti „reparaţii de război”.

În caz contrar, împrumutul va fi plătit de statele UE care au acceptat să-l garanteze, singurele care au refuzat fiind Ungaria, Cehia şi Slovacia.

Prin urmare, pe lângă aceste 60 de miliarde de euro, statele europene membre ale NATO şi Canada se vor angaja să ofere din propriile lor bugete Ucrainei ajutoare militare noi de 80 de miliarde de euro până la sfârşitul anului 2027.

Acest angajament, care va fi formalizat la summitul NATO, unde va fi prezent şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, este menit să transmită Rusiei semnalul că Alianţa rămâne neclintită în susţinerea Ucrainei în războiul intrat în al cincilea an.

Fondurile vor fi puse la dispoziţie în principal de membrii europeni ai NATO, întrucât preşedintele american Donald Trump refuză să mai ofere gratuit ajutor militar Ucrainei, el acceptând doar să vândă.

Aşa a apărut mecanismul PURL (Lista de Necesităţi Prioritare pentru Ucraina), prin care ţări europene membre ale NATO şi Canada cumpără din SUA arme şi muniţii destinate Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor militar #Canada #state NATO #Ucraina

Autoritățile de la Chișinău reiterează că avionul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, nu ar fi putut fi lovit de dronă, întrucât se afla la sol. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că aeronava nu era în proces de decolare în momentul în care obiectul a pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova și respinge astfel ideea că avionul prezidențial ar fi fost o țintă. În acest context, șeful Legislativului a vorbit despre o „disonanță” între declarația premierului norvegian, Jonas Gahr Støre, și situația de fapt, precizând că avionul a decolat abia după ce drona a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova.

„-E posibil ca avionul să fi fost o țintă?

– Nu! Avionul era la sol. Aici e disonanța dintre ceea ce a anunțat premierul Norvegiei și realitatea din teren. Avionul era la sol, nu era în proces de decolare. Trei nave trebuiau să decoleze, altele să aterizeze. După ce drona a părăsit spațiul aerian al nostru, avionul a decolat. Nu cunosc detalii, am văzut ce a fost scris în presa norvegiană, de aia a fost nevoie să intervenim noi și să explicăm”, a declarat Grosu joi, 10 septembrie.

Grosu a menționat că Republica Moldova are capacități de monitorizare a spațiului aerian, iar sistemele au permis autorităților să identifice drona în momentul în care aceasta a intrat în spațiul aerian al țării.

„Da, când a intrat pe teritoriul nostru. Noi avem capacități de a monitoriza spațiul aerian, lucru care ne-a permis să anunțăm”, a spus președintele Parlamentului.

Amintim că premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat miercuri, 9 septembrie, că avionul care îl transporta pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Oslo, pentru a participa la funeraliile regelui Harald al V-lea al Norvegiei, a fost „aproape lovit” de o dronă după ce a decolat de pe Aeroportul Internațional Chișinău.

„Avionul său a fost aproape lovit de o dronă în timpul decolării din Republica Moldova. Aceasta este realitatea în care el trăiește”, a declarat Støre pentru postul NRK.

Autoritățile de la Chișinău au negat însă această informație. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a precizat că avionul președintelui ucrainean se afla la sol pe Aeroportul Internațional Chișinău în momentul în care spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis temporar, după ce o dronă rusească a pătruns neautorizat în țară dinspre Ucraina.

Aeronava lui Zelenski a decolat ulterior, cu întârziere, alături de alte curse afectate de măsurile impuse de autorități în după-amiaza zilei de 9 septembrie.

În total, trei aeronave au înregistrat întârzieri la decolare, iar alte patru la aterizare. După ora 17:20, autoritățile au primit confirmarea că drona a explodat la sol, în zona localității Mihăilenii Vechi din raionul Râșcani. Locul incidentului se află la aproximativ 160 de kilometri de Aeroportul Internațional Chișinău.După clarificarea situației, restricțiile de zbor au fost ridicate, iar cursele afectate și-au putut continua programul.