Autorităţile de reglementare din Uniunea Europeană (UE) au lansat un preţ de referinţă nou pentru gazele naturale lichefiate (GNL), ca parte a planurilor de plafonare a preţurilor de referinţă ale gazelor dacă acestea cresc, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, după ce Rusia a redus aprovizionarea.

Preţul de referinţă, pe baza preţurilor GNL globale, va fi folosit alături de preţul gazelor în Europa pentru a declanşa o plafonare a preţului de referinţă la gaze, dacă preţurile cresc la un anumit nivel.

Din 15 februarie, preţul gazelor în UE va fi plafonat dacă preţul de referinţă depăşeşte 180 euro/Megawatt oră, timp de trei zile, şi este cu 35 euro/Megawatt oră peste preţul de referinţă GNL.

Preţul de referinţă GNL a fost evaluat la 55,21 euro/Megawatt oră miercuri seară, de Agenţia pentru Cooperarea Autorităţilor de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).

În decembrie, preţurile la gaze în Europa au depăşit 140 euro/Megawatt oră, dar de atunci au scăzut semnificativ, datorită iernii blânde şi a umplerii aproape complete a facilităţilor de stocare a gazelor din UE.

Evaluarea ACER a preţului de referinţă GNL este o medie a unor preţuri internaţionale la gazele naturale lichefiate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaz lichefiant #pret #UE

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.