Comisia salută adoptarea de către Consiliu a celui de-al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Întrucât agresiunea ilegală a Rusiei intră în al patrulea an, acest pachet este conceput pentru a intensifica și mai mult presiunea asupra agresorului și face parte din angajamentul de neclintit al UE față de o pace justă și durabilă pentru Ucraina.

Cel de al 16-lea pachet vizează sectoare importante din punct de vedere sistematic ale economiei Rusiei, precum energia, comerțul, transporturile, infrastructura și serviciile financiare. Acest pachet conține, de asemenea, măsuri suplimentare menite să combată eludarea sancțiunilor. Pentru a reduce riscul de eludare a sancțiunilor impuse, anumite dispoziții din cel de al 16-lea pachet sunt reflectate acum și în regimul de sancțiuni care vizează Belarusul. În plus, UE și-a actualizat și consolidat regimurile de sancțiuni privind Crimeea și Sevastopol, precum și zonele necontrolate de guvern din oblastele Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia.

Cel de al 16-lea pachet conține elementele-cheie următoare.

MĂSURI DE DESCURAJARE A ELUDĂRII SANCȚIUNILOR

Pachetul de astăzi vizează 74 de nave suplimentare, numărul total de nave incluse pe listă ajungând astfel la 153. Aceste nave fac parte din flota fantomă sau contribuie la veniturile din energie ale Rusiei.

Măsurile adaugă un nou criteriu de includere pe listă, care îi vizează pe cei care sprijină operațiunile petrolierelor nesigure.

Pachetul impune restricții specifice la export pentru 53 de întreprinderi noi care sprijină complexul militaro-industrial al Rusiei sau care sunt implicate în eludarea sancțiunilor. Printre acestea se numără 34 de întreprinderi din alte țări decât Rusia.

NOI ÎNSCRIERI PE LISTA PERSOANELOR ȘI A ENTITĂȚILOR CARE FAC OBIECTUL SANCȚIUNILOR

Pachetul de astăzi include 83 de noi înscrieri pe lista persoanelor și a entităților care fac obiectul sancțiunilor, inclusiv 48 de persoane și 35 de entități, precum cele care susțin complexul militar rus, acționează pentru eludarea sancțiunilor, participă la schimburi de criptoactive rusești și își desfășoară activitatea în sectorul maritim.
Cel de al 16-lea pachet adaugă, de asemenea, un alt criteriu nou pentru includerea pe listă a persoanelor și a entităților care fac parte din complexul militar și industrial al Rusiei, îl sprijină sau beneficiază de pe urma acestuia.

MĂSURI COMERCIALE

Interzicerea directă a importurilor de aluminiu din Rusia

Pe lângă interdicția, deja în vigoare, privind importurile de produse prelucrate din aluminiu care provin din Rusia, acest pachet include o interdicție asupra importurilor în UE de aluminiu primar din Rusia.
Pentru a asigura o tranziție lină pentru întreprinderi, se introduce un mecanism de cote, care permite utilizarea, pe o perioadă de 12 luni, a 275 000 de tone, ceea ce reprezintă 80 % din importurile UE în 2024.

Restricțiile la exportul de produse cu dublă utilizare au fost extinse pentru a include și alte produse cu scopul de a împiedica accesul Rusiei la tehnologiile-cheie pe care le utilizează pe câmpul de luptă. Acestea vizează:

precursori chimici cu dublă utilizare pentru producerea cloropicrinei și a altor agenți pentru combaterea dezordinii publice utilizați ca arme chimice de către Rusia, încălcând Convenția privind armele chimice;
software legat de mașinile-unelte cu control numeric computerizat (CNC) utilizate pentru fabricarea de arme și controlere de jocuri video folosite de armata rusă pentru a pilota drone pe câmpul de luptă;
minereuri de crom și compuși, datorită aplicațiilor lor militare.

Derogările și scutirile limitate pentru anumite exporturi de produse cu dublă utilizare și de tehnologie avansată, de exemplu pentru uz medical, au fost clarificate și înăsprite în continuare pentru a sprijini aplicarea lor eficace de către autoritățile vamale și agențiile de acordare a licențelor.

În plus, au fost introduse restricții suplimentare la export pentru produsele industriale, fiind vizate în special mineralele, produsele chimice, oțelul, materialele din sticlă și focurile de artificii, care au o semnificație militară specială.

MĂSURI ÎN DOMENIUL ENERGIEI

UE a decis să interzică complet depozitarea temporară sau plasarea în regim de zonă liberă a țițeiului sau a produselor petroliere rusești în porturile UE, care era permisă până în prezent, dacă petrolul respecta plafonul de preț și se îndrepta către o țară terță.
Pachetul extinde interdicția de a furniza produse, tehnologii și servicii pentru finalizarea proiectelor rusești privind GNL, astfel încât această interdicție să se aplice și proiectelor privind țițeiul din Rusia, cum ar fi proiectul Vostok Oil.
Pachetul extinde interdicția existentă privind software-ul pentru a restricționa exportul, furnizarea sau asigurarea de software de explorare a petrolului și gazelor către Rusia.

MĂSURI ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

Pachetul extinde interdicția de zbor pentru a permite includerea pe listă a transportatorilor din țări terțe care efectuează zboruri interne în Rusia sau furnizează produse din domeniul aviației companiilor aeriene ruse sau pentru zboruri interne în Rusia. Dacă sunt incluse pe listă, aceste companii aeriene nu vor putea efectua zboruri către UE.

Interdicția privind transportul rutier: pachetul adaugă un amendament care împiedică creșterea participației Rusiei la peste 25 % în întreprinderile de transport rutier din UE, eliminând astfel eventualele lacune în ceea ce privește eludarea sancțiunilor existente.

MĂSURI PRIVIND INFRASTRUCTURA

Interzicerea totală a tranzacțiilor în anumite infrastructuri rusești: printre acestea se numără două aeroporturi din Moscova (aeroportul Vnukovo și aeroportul Zukovski), patru aeroporturi regionale și portul Astrakhan de pe Volga și portul Makhachkala de la Marea Caspică. Au fost incluse, de asemenea, porturile maritime Ust-Luga și Primorsk de la Marea Baltică și Novorossiisk de la Marea Neagră.
Interzicerea serviciilor de construcții furnizate de operatorii UE în Rusia.

MĂSURI PRIVIND SECTORUL FINANCIAR

Rusia a redirecționat o mare parte din fluxurile sale financiare prin intermediul unor bănci mai mici. Cel de al 16-lea pachet de sancțiuni consolidează măsurile privind sectorul financiar. Este vorba în special de următoarele măsuri:

adăugarea a 13 instituții financiare pe lista entităților care fac obiectul interdicției de a furniza servicii specializate de mesagerie financiară;
adăugarea a 3 bănci la interdicția de tranzacționare ca urmare a utilizării de către acestea a sistemului de mesagerie financiară al Băncii Centrale a Rusiei (SPFS) pentru a eluda sancțiunile UE;
extinderea interdicției de tranzacționare pentru a permite UE să includă pe listă instituțiile financiare și furnizorii de criptoactive care participă la eludarea plafonului prețului petrolului și să faciliteze tranzacțiile cu navele incluse pe listă din flota fantomă.

MĂSURI ÎMPOTRIVA DEZINFORMĂRII

Suspendarea activităților de difuzare a încă 8 canale mass-media din UE sau direcționate către UE, având în vedere rolul lor de sprijinire și justificare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Sancțiunile UE continuă să se afle în centrul răspunsului UE la agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, deoarece degradează capacitatea militară și tehnologică a Rusiei, privează Kremlinul de veniturile pe care le utilizează pentru a finanța războiul și impun costuri tot mai mari economiei Rusiei. În acest sens, sancțiunile contribuie la îndeplinirea obiectivului-cheie al UE, respectiv continuarea eforturilor pentru o pace justă și durabilă. Efectele lor cresc în timp, pe măsură ce sancțiunile erodează baza industrială și tehnologică a Rusiei. În calitate de gardian al tratatelor UE, Comisia Europeană asigură punerea în aplicare uniformă a sancțiunilor Uniunii de către toate statele sale membre și monitorizează asigurarea respectării lor.

Rusia încearcă în mod activ să eludeze sancțiunile. Aceasta este o dovadă clară a impactului pe care îl au măsurile adoptate și ne determină să ne intensificăm eforturile de combatere a eludării și să solicităm o cooperare și mai strânsă din partea anumitor țări terțe. David O’Sullivan, trimisul special al UE pentru aplicarea sancțiunilor, continuă să se adreseze țărilor terțe pentru a combate eludarea sancțiunilor. În colaborare cu parteneri care au aceeași viziune ca noi, am convenit, totodată, asupra unei liste cu bunuri comune de înaltă prioritate care fac obiectul sancțiunilor, cărora întreprinderile ar trebui să le acorde o atenție deosebită și pe care țările terțe nu ar trebui să le reexporte în Rusia. În plus, în cadrul UE, am elaborat, de asemenea, o listă a bunurilor care fac obiectul unor sancțiuni și sunt critice din punct de vedere economic și în privința cărora întreprinderile și țările terțe ar trebui să fie deosebit de vigilente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Rusia #sanctiuni #UE

Finlanda își testează capacitatea de a supraviețui unei crize majore într-un moment în care Rusia reprezintă principala preocupare de securitate pentru Europa de Nord. Peste 2.000 de persoane participă la un amplu exercițiu de protecție civilă în orașul Kuopio, unde scenariul include atacuri cibernetice, întreruperea alimentării cu energie și apă și amenințarea unor lovituri cu rachete.

Este cel mai mare exercițiu de protecție civilă organizat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews. În centrul exercițiului se află un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice. În mod normal, spațiul este o sală de sport. Pentru exercițiu, însă, sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie, transmite Mediafax.

Finlandezii simulează o criză provocată de atacuri

Scenariul pregătit la Kuopio este unul complex. Infrastructura critică a orașului este afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate este perturbată, iar populația trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști verifică nivelul radiațiilor.

Scopul nu este doar testarea echipamentelor. Autoritățile vor să vadă dacă populația știe ce trebuie să facă în primele ore ale unei crize, inclusiv într-o situație în care serviciile publice nu mai funcționează normal. Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă.

Lecția războiului din Ucraina

Exercițiul are loc într-o țară care împarte cu Rusia o frontieră de peste 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până în apropierea Cercului Polar. Finlanda a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare. Acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației.

Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții. În timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util. Mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție.

„Nimeni nu știa că se poate întâmpla”

Printre participanții la exercițiu se află și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Experiența l-a făcut să privească diferit pregătirea pentru situații de urgență. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.

Și infrastructura energetică este testată

Războiul nu înseamnă însă doar rachete. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei. Compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și, potrivit lui Räsänen, a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei.

Inginerii au descoperit anul trecut și cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice. Alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Totuși, serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată. Unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.

Finlanda are propria memorie a războiului

Pregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie.

Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul. Cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși.

Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului. A trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri.

O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori. A doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.

„Nu trebuie să credem ce spun, ci să observăm ce fac”

La exercițiul din Kuopio participă inclusiv copii și studenți. Pentru autoritățile finlandeze, pregătirea începe cu mult înainte ca o criză să apară. Ideea este ca oamenii să știe cum să reacționeze atunci când electricitatea dispare, comunicațiile sunt afectate, apa nu mai poate fi consumată sau apare o amenințare militară. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile. Dimpotrivă, unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite. Dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia.