Uniunea Europeană a cerut Georgiei să respecte sancțiunile împotriva Rusiei și să nu lase avioanele rusești să intre pe teritoriul său, a declarat reprezentantul Serviciului Extern al UE Peter Stano, transmite joi, 11 mai curent, TASS.

Astfel, UE solicită Georgiei, în calitate de candidat la aderarea la Uniune, să se alăture sancțiunilor și să împiedice aeronavele rusești să intre în spațiul său aerian.

„Uniunea Europeană a interzis zborurile către companiile sale aeriene către și peste Rusia și face apel la alte țări, inclusiv Georgia, care pretinde că este candidată la aderarea la UE, să se alăture acestor sancțiuni”, a spus Peter Stano.

Cu o zi înainte, pe 10 mai, președintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret de ridicare a interdicției zborurilor către Georgia. În plus, a abolit regimul de vize pentru cetățenii georgieni.

Regimul fără vize dintre Rusia și Georgia a fost abolit după conflictul din 2008. În 2012, Georgia a introdus unilateral un regim fără vize pentru ruși. Conform regulilor actuale, un cetățean rus poate rămâne în țară timp de 365 de zile.

Rusia a suspendat zborurile directe către Georgia în iunie 2019. Aceasta a fost precedată de protestele de la Tbilisi, care au început după scandalul cu deputatul Dumei de Stat din cadrul Partidului Comunist Serghei Gavrilov, care a stat în fotoliul purtătorului de cuvânt la deschiderea ședinței Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei în Parlamentul Georgiei.

Președinta georgiană, Salome Zurabishvili, a calificat decizia lui Putin o provocare.

În opinia ei, astfel de acțiuni sunt inacceptabile atâta timp cât „Rusia își continuă agresiunea împotriva Ucrainei și ocupă teritoriul nostru”.

Partidul „Mișcarea Națională Unită” în decretele președintelui Rusiei a văzut o încercare de a împiedica integrarea europeană a Georgiei.

Președintele partidului de guvernământ „Visul Georgian”, tot el prim-ministru, Irakli Kobakhidze, a numit declarația lui Zurabishvili absurdă și ilogică.

Kremlinul a calificat decizia privind călătoriile aeriene și vizele drept umanitară.

Ministerul Economiei din Georgia a avertizat că, în cazul reluării traficului aerian, Tbilisi nu va permite aeronavelor transportatorilor aerieni care se află sub sancțiuni occidentale să intre pe teritoriul său.

SUA, Canada și UE și-au închis spațiul aerian pentru companiile aeriene ruse în martie 2022, ca răspuns la invazia rusă în Ucraina. Aeroflot, Rossiya și Ural Airlines se află sub sancțiunile Marii Britanii. În plus, Aeroflot, Utair și Azur Air se află sub sancțiunile Departamentului de Comerț al SUA.

#Georgia #Rusia #sanctiuni #UE #zboruri

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.