Oficialii UE îndeamnă guvernele naționale să evite sprijinul excesiv în compensarea creșterii prețurilor la energie și avertizează că șocul declanșat de războiul din Iran ar putea degenera într-o criză fiscală. Comisarul pentru economie afirmă că o serie de cheltuieli excesive pentru amortizarea creșterii prețurilor ar avea „implicații fiscale serioase”, scrie adevărul.ro.
Comisia Europeană insistă în discuțiile cu statele membre ca subvențiile energetice, reducerile de impozite și plafonarea prețurilor propuse să fie limitate în timp și domeniu de aplicare, potrivit unor surse Financial Times.
Bruxelles-ul încearcă să evite o repetare a crizei energetice din 2022, care a alimentat inflația galopantă și deficitele în creștere rapidă.
„Acesta este un efort unificat din partea Comisiei”, a declarat comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen. „Ceea ce se întâmplă într-un sector al economiei se poate extinde la restul societății.”
Italia, Polonia și Spania au redus taxele pe combustibil. Altele state cer relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat
Mai multe țări, inclusiv Italia, Polonia și Spania, au redus taxele pe combustibil, în timp ce altele au cerut relaxarea regulilor UE privind ajutoarele de stat.
Roma face presiuni, de asemenea, asupra Bruxelles-ului pentru a relaxa constrângerile fiscale pentru a oferi capitalelor mai multă libertate de acțiune.
„Comisia oferea consultanță tehnică și ajutor țărilor pentru a elabora aceste instrumente și instrumente de politici pe care doresc să le utilizeze în cadrul marjei de manevră fiscale de care dispun”, a declarat Jørgensen.
Atacurile au crescut prețurile cu 60%
Atacurile americane asupra Iranului au crescut prețurile petrolului și gazelor din Europa cu aproximativ 60% și au stârnit temeri privind penuria de motorină și combustibil pentru avioane.
Conflictul „are un risc uriaș, din păcate, de a duce la o inflație mai mare, cu toate efectele negative”, a spus el.
Comisia a îndemnat la „coordonare și prudență” în ceea ce privește orice măsuri care vizează reducerea presiunilor asupra prețurilor la energie, au declarat oficiali informați despre discuțiile dintre Bruxelles și ministerele de finanțe naționale.
A treia criză economică pentru UE în 6 ani?
Oficialii se tem că acest conflict va declanșa a treia criză economică pentru UE în șase ani, după pandemia de Covid-19 și invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, ambele determinând programe ample de stimulare care au dus la creșterea datoriei naționale.
Raportul datoriei publice brute în PIB al UE a crescut de la 77,8% la sfârșitul anului 2019 la 82,1% în al treilea trimestru al anului trecut, conform celor mai recente date disponibile.
„Politicile guvernamentale specifice pot contribui la atenuarea șocului prin reducerea cererii de energie și compensarea gospodăriilor cu venituri mici”, a declarat luna trecută președinta BCE, Christine Lagarde.
Cu toate acestea, ea a avertizat că „măsurile cu bază largă și pe termen lung” s-ar putea întoarce împotriva lor, deoarece ar putea alimenta „excesiv” cererea și ar putea duce la inflație. Ea i-a îndemnat pe factorii de decizie să se concentreze pe acțiuni „temporare, specifice și adaptate”.
