Uniunea Europeană nu a găsit încă o soluție la penuriile de medicamente și trebuie să întărească Agenția Europeană pentru Medicamente, arată un raport al Curții de Conturi a UE publicat miercuri, relatează agerpres.ro.

Uniunea a identificat cauzele problemei, în special vulnerabilitățile lanțului de aprovizionare; o mare marte din producția de medicamente se realizează în Asia.

Reacția politică a celor 27 de state membre nu este însă la înălțime, apreciază Curtea.

Conform raportului, UE a făcut un pas important de la sfârșitul lui 2023, stabilind prima listă de medicamente critice, dar nu a acționat suficient pentru a garanta disponibilitatea acestora.

Curtea salută „rolul important de coordonare” al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), însă critică faptul că aceasta nu este întotdeauna abilitată să ajute țările membre în afara situațiilor de crize sanitare.

EMA nu este suficient informată despre penurii pentru a le putea preveni, constată auditul citat.

Sănătatea este un domeniu de competența fiecărui stat membru, nu a Uniunii, subliniază raportul, menționând lipsa armonizării reglementărilor naționale. De exemplu, în Franța o penurie trebuie semnalată „imediat ce se află că există riscul unei epuizări a stocurilor”, în timp ce în Italia avertizarea trebuie să vină „cu patru luni înaintea oricărei întreruperi a aprovizionării”.

Curtea de Conturi critică și fragmentarea pieței europene a medicamentelor, care îngreunează libera circulație a acestora inclusiv din motive cum ar fi ambalajele diferite de la o țară la alta.

Printre alte recomandări, Curtea cere Comisiei Europene să ia măsuri pentru garantarea sesizării rapide a EMA privind penuriile. Potrivit Curții, Agenția ar trebui să gestioneze o bază de date cu medicamentele și o platformă de semnalare unice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#medicamente #raport #UE

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.