Marile capitale europene condamnă atacul Hamas

Germania „condamnă cu fermitate atacurile teroriste din Gaza împotriva Israelului”, a reacţionat sâmbătă dimineaţă ministrul german de Externe Annalena Baerbock, după ce au fost lansate sute de rachete.

Israelul „are toată solidaritatea noastră” şi „dreptul, garantat de dreptul internaţional, de a se apăra împotriva terorismului”, a adăugat şefa diplomaţiei germane pe X (ex-Twitter), în timp ce armata israeliană a început să efectueze lovituri aeriene asupra Fâşiei Gaza.

Franţa condamnă „în termenii cei mai fermi posibile atacurile teroriste în curs de desfăşurare împotriva Israelului şi a populaţiei sale”, în urma tirurilor de sute de rachete asupra Israelului din Fâşia Gaza, a declarat sâmbătă Ministerul francez de Externe.

„Franţa îşi exprimă întreaga solidaritate cu Israelul şi cu victimele acestor atacuri. Ea îşi reafirmă respingerea absolută a terorismului şi angajamentul său faţă de securitatea Israelului”, a adăugat ministerul francez.

Italia „susţine dreptul Israelului de a se apăra” împotriva „atacului brutal care are loc în Israel”, a declarat guvernul într-un comunicat, după ce Hamas a lansat sâmbătă sute de rachete din Fâşia Gaza.

Roma „condamnă în termenii cei mai fermi teroarea şi violenţa care sunt comise împotriva civililor nevinovaţi”. „Teroarea nu va învinge niciodată. Susţinem dreptul Israelului de a se apăra”, conchide comunicatul.

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.