Europarlamentarii au căzut marţi de acord asupra unor noi norme care consolidează dreptul la reparare al unor bunuri precum maşini de spălat, televizoare şi smartphone-uri şi reduc impactul consumului în masă asupra mediului, informează Agerpres.

În luna martie, Comisia Europeană a propus o nouă lege care obligă vânzătorii să repare gratuit un produs în perioada legală de garanţie de doi ani şi să furnizeze reparaţii pentru produse timp de cinci până la zece ani după vânzare.

Parlamentul European şi-a adoptat marţi poziţia de negociere referitoare la un „drept la reparare” consolidat de care să beneficieze consumatorii, cu 590 voturi pentru, 15 împotrivă şi 15 abţineri. Propunerea urmăreşte să încurajeze un consum mai sustenabil prin simplificarea reparării bunurilor defecte, reducerea deşeurilor şi sprijinirea sectorului reparaţiilor.

În perioada de garanţie legală, vânzătorii vor trebui să acorde prioritate reparaţiilor atunci când acestea sunt mai ieftine sau egale cu costul înlocuirii, cu excepţia cazului în care reparaţia nu este posibilă sau ar incomoda consumatorul. Eurodeputaţii propun şi extinderea perioadei de garanţie legală cu un an după repararea unui produs.

După expirarea garanţiei, consumatorii vor avea dreptul de a cere repararea unor produse precum maşini de spălat, aspiratoare, telefoane mobile şi biciclete. Pentru ca reparaţiile să devină opţiunea mai atractivă pentru consumatori, eurodeputaţii propun ca producătorii să împrumute clienţilor dispozitive de înlocuire pe durata reparaţiilor. Dacă un produs nu poate fi reparat, ar putea fi oferit în schimb un produs recondiţionat.

„Am adoptat o serie de măsuri pentru a încuraja consumatorii să aleagă reparaţia în locul înlocuirii, cu un accent special pe sprijinirea reparatorilor independenţi şi pe stabilirea de stimulente financiare. Aşteptăm poziţia Consiliului în curând, astfel încât să putem începe negocierile pentru a transforma aceste măsuri în legislaţie şi pentru a deschide calea către o economie europeană cu adevărat circulară”, a declarat raportorul Rene Repasi (membru al grupului parlamentar S&D).

După ce Consiliul îşi va adopta la rândul său poziţia de negociere, în data de 22 noiembrie, vor putea începe discuţiile cu Parlamentul. Prima reuniune va avea loc pe 7 decembrie.

Rene Repasi şi-a exprimat speranţa că negocierile cu privire la textul final se vor încheia în luna februarie 2024, pentru a permite legii să intre în vigoare înaintea alegerilor europarlamentare din iunie.

#Electronice #recomandare #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.