UE se pregătește să înăsprească sancțiunile împotriva Belarusului pentru a închide o lacună care a permis Moscovei să importe mașini de lux și alte bunuri occidentale, transmite Financial Times.

Uniunea Europeană a impus deja mai multe runde de sancțiuni împotriva regimului dictatorului belarus Aleksandr Lukașenko, dar restricțiile impuse Belarusului au fost mai slabe decât Rusiei. Acest lucru a permis Kremlinului să-și folosească aliatul ca o portiță pentru furnizarea de bunuri occidentale care sunt utilizate în operațiuni militare, precum și bunuri de lux.

Noile restricții pe care statele membre UE le discută vizează „minimizarea riscului de eludare” a sancțiunilor. Noile sancțiuni vor interzice exportul către și prin Belarus de tehnologii și bunuri care pot avea aplicații militare, precum și gaz natural lichefiat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Persoanele din anturajul lui Lukașenko care aveau legături cu Rusia au fost marii beneficiari. Ei se îmbogățeau… Știm, de asemenea, că așa ajung bunurile de lux în Rusia – prin Belarus” , a declarat Vytis Jurkonis, director de proiect al think tank-ului Freedom House din Vilnius.

De asemenea, UE va înceta să mai importe diamante din Belarus, reflectând interdicția recentă impusă pietrelor de origine rusă.

Fluxul lunar de vehicule și piese auto din statele UE către Belarus a crescut de la 50 de milioane de dolari în ianuarie 2022 la 268 de milioane de dolari în ianuarie 2024. Aceasta este în prezent cea mai mare componentă individuală a exporturilor UE-Belarus, provenind în mare parte din Germania și Polonia.

#Belarus #Rusia #sanctiuni #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.