Parlamentul European (PE) şi statele membre ale Uniunii Europene (UE) au ajuns joi la un acord prin care limitează la 10.000 de euro plăţile în numerar pe teritoriul UE, cu obiectivul de a apropia reglementările existente în cele 27 de state membre, foarte disparate, a detecta şi a limita tranzacţiile ”dubioase”, relatează AFP.

Unele ţări, ca Franţa, dispun deja de reglementări mai stricte decât noile dispoziţii europene cu privire la plăţile în lichid.

Însă în alte state – ca Austria sau Germania -, plăţile cash erau până acum nelimitate.

Această dispoziţie face parte dintr-un text al cărei scop este să îmbunătăţească lupta împotriva finanţării terorismului, încheiat după doi ani şi jumătate de negocieri şi care urmează să intre în vigoare în acest an.

SPĂLAREA BANILOR, ÎN VIZOR

Obiectivul este o apropiere a reglementărilor existente, foarte disparate, în cele 27 de state membre UE, în vederea unei detectări şi unei militări a tranzacţiilor considerate ”dubioase”.

Acest acord ”va garanta că farudatorii, crima organizată şi teroriştii nu vor mai avea posibilitatea de a-şi legitima profiturile prin intermediul sistemului financiar”, subliniază ministrul belgian al Finanţelor Vincent Van Peteghem, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Această nouă legislaţie armonizează şi înăspreşte reglementările împotriva spălării banilor şi fiananţării terorismului – impuse băncilor, agenţiilor imobiliare sau cazinourilor.

Aceste entităţi vor putea să-şi identifice clienţii sau prorietarii activelor din spatele unor aranjamente financiare opace.

Aplicarea acestor reglementări urmează să fie extinsă la sectorul activelor cripto, în vederea garantării trasabilităţii.

Ele vor viza totodată atât comerţul cu produse de lux – pecum metale preţioase, bijuterii, ceasuri -, cât şi cel cu maşini, avioane private sau iahturi.

CLUBURILE DE FOTBAL, VIZATE DUPĂ CINCI ANI DE TRANZIŢIE

Cluburile de fotbal profesioniste şi agenţii lor vor fi vizaţi de această reglementare consolidată – dar după o perioadă de tranziţie de cinci ani de la intrarea în vigoare a textului, deci începând din 2029.

Această legislaţie nouă urmează să consolideze puterile serviciilor de informaţii financiare. Parlamentul European şi statele membre UE au aprobat în decembrie înfiinţarea unei Agenţii UE împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului.

Găzduirea sediului acestei organizaţii este râvnit de mai multe ţări – inclusiv Franţa şi Germania.

Această nouă agenţie – desemnată prin acronimul anglofon AMLA (Anti-money laundering authority), urmează să fie însărcinată să supervizeze şi să coordoneze autorităţile naţionale pentru a detecta şi combate mai bine activităţi transfrontaliere ”dubioase”. Acest pachet de măsuri a fost propus de către Comisia Europeană (CE) în iulie 2021.

Comisarul european însărcinat cu Servicii Financiare Mairead McGuinness salută ”o etapă important în lupta împotriva banilor murdari din UE”.

#bani #sanctiuni #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.