Uniunea Europeană a inițiat o revizuire amplă a reglementărilor privind ambalajele, care va schimba semnificativ modul în care sunt fabricate, utilizate și eliminate ambalajele pentru produse alimentare și nealimentare. Noul Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) va intra în vigoare în februarie 2025 și va deveni pe deplin aplicabil în toate statele membre începând cu luna august 2026.

Data de 12 august 2026 marchează trecerea de la cadrul legislativ la obligații concrete pentru companii. Din acel moment vor intra în vigoare primele restricții, inclusiv interdicția introducerii pe piață a ambalajelor destinate contactului cu alimentele care depășesc noile praguri admise pentru PFAS, substanțe utilizate frecvent pentru impermeabilizarea materialelor.

Producătorii vor fi astfel obligați să renunțe la materialele ieftine care conțin aceste substanțe și să adopte alternative conforme, dar mai costisitoare.

Pentru baruri și restaurante, pliculețele de ketchup și maioneză nu vor dispărea imediat, însă din august 2026 va începe o perioadă de tranziție ireversibilă. Ambalajele vor trebui fabricate din materiale diferite, iar toate produsele vor fi obligate să includă etichete standardizate la nivelul UE, cu instrucțiuni clare privind eliminarea corectă. Fără aceste informații, produsele nu vor putea fi comercializate.

Industria va resimți schimbările inclusiv din punct de vedere economic. Din 2026, investițiile în ambalaje de plastic de unică folosință vor deveni neprofitabile, având în vedere că acestea vor fi interzise complet în următorii ani. Impactul major asupra consumatorilor va fi vizibil de la 1 ianuarie 2030, când UE va interzice ambalajele din plastic de unică folosință pentru condimente, sosuri, zahăr, cremă de cafea în sectorul HoReCa, precum și sticlele mini de produse cosmetice din hoteluri și ambalarea în plastic a fructelor și legumelor sub 1,5 kg.

Regulamentul încurajează utilizarea soluțiilor reutilizabile și reîncărcabile. Restaurantele vor fi obligate să introducă dozatoare și recipiente reutilizabile, iar până la 12 februarie 2028 vor trebui să ofere clienților posibilitatea de a lua mâncare și băuturi la pachet în recipiente reutilizabile sau aduse de acasă, fără costuri suplimentare. Companiile care nu se vor conforma noilor reguli riscă sancțiuni severe, inclusiv excluderea de pe piața unică europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambalaj #ketchup #UE

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.