Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

UE interzice pliculețele de ketchup și de maioneză în restaurante

21 Ian. 2026, 13:04
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
21 Ian. 2026, 13:04 // În Lume //  Realitatea.md

Uniunea Europeană a inițiat o revizuire amplă a reglementărilor privind ambalajele, care va schimba semnificativ modul în care sunt fabricate, utilizate și eliminate ambalajele pentru produse alimentare și nealimentare. Noul Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) va intra în vigoare în februarie 2025 și va deveni pe deplin aplicabil în toate statele membre începând cu luna august 2026.

Data de 12 august 2026 marchează trecerea de la cadrul legislativ la obligații concrete pentru companii. Din acel moment vor intra în vigoare primele restricții, inclusiv interdicția introducerii pe piață a ambalajelor destinate contactului cu alimentele care depășesc noile praguri admise pentru PFAS, substanțe utilizate frecvent pentru impermeabilizarea materialelor.

Producătorii vor fi astfel obligați să renunțe la materialele ieftine care conțin aceste substanțe și să adopte alternative conforme, dar mai costisitoare.

Pentru baruri și restaurante, pliculețele de ketchup și maioneză nu vor dispărea imediat, însă din august 2026 va începe o perioadă de tranziție ireversibilă. Ambalajele vor trebui fabricate din materiale diferite, iar toate produsele vor fi obligate să includă etichete standardizate la nivelul UE, cu instrucțiuni clare privind eliminarea corectă. Fără aceste informații, produsele nu vor putea fi comercializate.

Industria va resimți schimbările inclusiv din punct de vedere economic. Din 2026, investițiile în ambalaje de plastic de unică folosință vor deveni neprofitabile, având în vedere că acestea vor fi interzise complet în următorii ani. Impactul major asupra consumatorilor va fi vizibil de la 1 ianuarie 2030, când UE va interzice ambalajele din plastic de unică folosință pentru condimente, sosuri, zahăr, cremă de cafea în sectorul HoReCa, precum și sticlele mini de produse cosmetice din hoteluri și ambalarea în plastic a fructelor și legumelor sub 1,5 kg.

Regulamentul încurajează utilizarea soluțiilor reutilizabile și reîncărcabile. Restaurantele vor fi obligate să introducă dozatoare și recipiente reutilizabile, iar până la 12 februarie 2028 vor trebui să ofere clienților posibilitatea de a lua mâncare și băuturi la pachet în recipiente reutilizabile sau aduse de acasă, fără costuri suplimentare. Companiile care nu se vor conforma noilor reguli riscă sancțiuni severe, inclusiv excluderea de pe piața unică europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 15:23
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
30 Oct. 2026, 15:23 // Slider //  Cătălina Boico

Importurile de tractoare agricole în Republica Moldova s-au majorat în 2026, în pofida dificultăților cu care se confruntă sectorul agricol. Numai în primele nouă luni ale anului, în țară au fost aduse 3.714 tractoare agricole pe roți, mai multe decât în întregul an 2025, când au fost importate 3.325 de unități, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija, care arată că piața utilajelor agricole este dominată de tehnica nouă din China și de tractoarele second-hand din Japonia, potrivit BANI.MD.

Potrivit economistului, în perioada ianuarie 2025 – septembrie 2026, Republica Moldova a importat 40.308 unități de tehnică din categoria vamală care include tractoare agricole, motocultoare, tractoare pe șenile și capete tractor pentru transportul rutier. Valoarea totală declarată la vamă a acestora a constituit 122,8 milioane de euro.

Din această sumă, aproximativ 84,7 milioane de euro au reprezentat importuri de tehnică agricolă, iar alte 37,8 milioane de euro au revenit capetelor tractor utilizate în transportul rutier.

În total, în cele 21 de luni analizate au fost importate 7.039 de tractoare agricole pe roți, în valoare de 79,1 milioane de euro, 31.822 de motocultoare, evaluate la 4,6 milioane de euro, și 13 tractoare agricole pe șenile, în valoare de aproape un milion de euro.

Analiza scoate în evidență o schimbare a structurii importurilor. Dacă în 2025 tractoarele agricole pe roți reprezentau aproximativ 16% din numărul unităților de tehnică agricolă importate, în primele nouă luni ale anului 2026 ponderea acestora a urcat la 20,5%, luând în calcul și tractoarele pe șenile.

Totodată, ritmul mediu lunar al importurilor de tractoare agricole pe roți a crescut de la 277 de unități în 2025 la aproximativ 413 unități în perioada ianuarie–septembrie 2026, ceea ce reprezintă un avans de circa 49%.

Rija avertizează însă că această comparație trebuie interpretată cu prudență, deoarece importurile de utilaje agricole sunt sezoniere, iar datele pentru 2026 nu includ ultimul trimestru. O evaluare exactă a dinamicii va putea fi făcută după publicarea rezultatelor pentru întregul an sau prin compararea acelorași luni din ambii ani.

Un alt rezultat al analizei este dominația Chinei pe piața tractoarelor noi. Potrivit sursei citate, din cele 7.052 de tractoare agricole importate în perioada analizată, inclusiv cele pe șenile, 4.150 au fost fabricate în China, ceea ce reprezintă 58,9% din total.

Japonia ocupă poziția a doua, cu 2.083 de tractoare și o cotă de 29,5%. Spre deosebire de China, care livrează aproape exclusiv echipamente noi, Japonia domină segmentul utilajelor la mâna a doua. Din cele 2.083 de tractoare japoneze, 2.047 erau deja utilizate.

Prin urmare, cele două țări asigură împreună aproximativ 88,4% din tractoarele agricole importate de Republica Moldova.

Alți furnizori importanți sunt India, cu 164 de unități, Turcia, cu 143, Marea Britanie, cu 123, Franța, cu 102, și Italia, cu 97 de tractoare.

Diferențele de preț sunt considerabile. Potrivit datelor analizate de Iurie Rija, valoarea vamală medie a unui tractor agricol de mică putere, de până la 37 kW, este de aproximativ 2.455 de euro. Pentru tractoarele din categoria 37–130 kW, valoarea medie urcă la 21.438 de euro, iar utilajele de peste 130 kW ajung la aproape 100.000 de euro.

Cele mai scumpe sunt tractoarele destinate exploatațiilor agricole mari. Deși acestea reprezintă numai 4,2% din totalul tractoarelor importate, generează peste 37% din valoarea importurilor de tractoare agricole.

Economistul menționează și un caz aparte: un tractor pe șenile de mare putere a fost importat la o valoare vamală de aproximativ 484.000 de euro, reprezentând singur peste jumătate din valoarea tuturor tractoarelor agricole pe șenile importate în perioada analizată.

Piața este puternic concentrată și în ceea ce privește companiile importatoare. Din cele 120 de firme care au introdus în țară tractoare agricole, primele cinci au asigurat 53,6% din totalul unităților.

Liderul este Ozonteh Impex SRL, cu 1.096 de tractoare importate, urmată de Agropiese Tgr Grup SRL, cu 847 de unități, Radu-Promo SRL, cu 695, Eximotor SA, cu 591, și Vatavu Grup SRL, cu 550.

În segmentul motocultoarelor, dominația este și mai pronunțată. Aproape 99,7% din cele 31.822 de unități provin din China, iar patru companii — Radu-Promo, Vatavu Grup, Olisgrup și Radu-Promo New – concentrează circa 83% din importuri.

Rija observă că prețul vamal mediu al unui motocultor nou este de aproximativ 145 de euro, însă atrage atenția că valoarea declarată la import nu reprezintă prețul final achitat de cumpărător. Aceasta nu include TVA și adaosul comercial, iar în unele categorii valorile neobișnuit de mici pot reflecta diferențe de echipare, clasificare sau evaluare vamală.

În ceea ce privește tehnica second-hand, aceasta reprezintă aproximativ 30,4% din importurile de tractoare agricole pe roți. Situația este diferită în transportul rutier, unde peste 90% dintre capetele tractor importate sunt utilizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!