Comisia Europeană le-a cerut statelor membre ale Uniunii Europene să sprijine o declarație maritimă comună care ar permite o colaborare mai strânsă între țările UE și statele de pavilion pentru inspecții la bordul petrolierelor din așa-numita „flotă fantomă” folosită de Rusia pentru a exporta petrol, ocolind sancțiunile occidentale, relatează duminică Reuters.
Solicitarea, formulată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), structură condusă de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, este cea mai recentă inițiativă prin care Bruxelles-ul încearcă să limiteze veniturile Rusiei și, implicit, capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.
„Statele membre ale UE își demonstrează tot mai mult hotărârea pentru acțiuni mai robuste împotriva flotei fantomă (de exemplu, acțiunea Franței împotriva navei Boracay, acțiunile anterioare ale Estoniei privind nava Kiwala, ale Germaniei privind nava Eventin și ale Finlandei privind Eagle S)”, se arată într-un document de lucru elaborat de SEAE înaintea reuniunii de luni a miniștrilor europeni de externe, care vor discuta noi măsuri împotriva Rusiei.
Documentul, care include un proiect de declarație comună, prevede „posibile acorduri bilaterale între statele de pavilion și UE asupra unor inspecții pre-autorizate la bordul navelor”, menționând totodată necesitatea de a aborda creșterea numărului de nave care arborează pavilioane false.
Potrivit datelor citate de Reuters, între 600 și 1.400 de nave fac parte din această flotă fantomă a Rusiei, iar peste 400 se află deja pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Numărul ar urma să crească la aproximativ 560 de nave odată cu adoptarea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei.
Un astfel de petrolier a fost sechestrat recent de Franța și ulterior eliberat, după ce căpitanul chinez al navei a fost inculpat pentru infracțiuni la regimul navigației. El a fost citat să se prezinte în fața unui tribunal francez în februarie, dar între timp a revenit la comanda vasului.
Incidentul a provocat reacții dure la Moscova. Președintele rus Vladimir Putin a calificat acțiunea autorităților franceze drept un act de „piraterie”desfășurat în apele internaționale.
În replică, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că operațiunea reprezintă „o dovadă a hotărârii Franței de a crește presiunea asupra flotei fantomă (ruse), întrucât reduce în mod clar capacitatea Rusiei de a-și finanța efortul de război”.
Anterior, și Estonia a încercat să rețină în Marea Baltică un petrolier rusesc din aceeași flotă, însă operațiunea a fost zădărnicită de intervenția unui avion de vânătoare rusesc.
