UE nu ar trebui să ”coboare ștacheta” pentru a primi Ucraina, Republica Moldova și alte țări

Danemarca susţine aderarea Ucrainei, Republicii Moldov şi Georgiei, precum şi a Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană, dar ”circumstanţele geopolitice” nu justifică tergiversarea realizării reformelor de bună guvernare, a declarat joi ministrul danez de finanţe Lars Lokke Rasmussen pentru Financial Times, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

UE riscă ”să importe instabilitate” dacă îşi relaxează normele în materie de democraţie şi în privinţa combaterii corupţiei pentru a accelera aderarea Ucrainei şi a altor ţări candidate, a declarat Rasmussen într-un interviu acordat FT.

Pentru a adera la UE, o ţară trebuie să îşi alinieze legislaţia la numeroase standarde europene, de la climă la muncă. Acest proces durează, în general, mai mulţi ani.

Întrebat despre aderarea Ucrainei la UE, Rasmussen a spus că Uniunea Europeană nu ar trebui să ”coboare ştacheta”, ci mai degrabă să ajute Ucraina cu investiţii şi asistenţă, relatează FT.

Deşi Ucraina a îndeplinit două din cele şapte condiţii pentru lansarea procesului de aderare la UE, un responsabil european familiarizat cu recomandările blocului comunitar la adresa Ucrainei a declarat că anumite reforme judiciare cheie sunt necesare.

În 2019, Comisia Europeană a propus modificări la sistemul de primire a noilor ţări în UE pentru a conferi mai multă greutate membrilor existenţi, după ce ţări precum Franţa şi Danemarca s-au opus extinderii UE cu şase ţări din Balcani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova adera la UE #Moldova-UE #aderare la UE

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.