Uniunea Europeană intenţionează să lase plafonul impus asupra preţurilor la gaze să expire la finele acestei luni, aşa cum era programat, au declarat pentru Reuters diplomaţi UE, un semn că a trecut cea mai gravă criză a energiei din Europa, potrivit Agerpres.

Bruxelles a introdus prima dată limita de preţ în decembrie 2022, după luni în care preţul energiei a atins niveluri ridicate, cauzate de reducerea livrărilor de gaze ruseşti, în urma invadării Ucrainei.

Dar măsura, destinată să se aplice numai în situaţia în care preţurile europene la gaze trec de 180 de euro pentru un Megawatt-oră (MWh), un nivel care nu a mai fost atins din primele zile ale războiului din Ucraina, nu s-a aplicat niciodată.

La hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale se tranzacţionau luni la aproximativ 49 euro pentru un MWh. Este o uşoară creştere faţă de săptămâna trecută, dar departe de nivelul din august 2022, când cotaţiile la gaze naturale au depăşit 300 euro pentru un MWh.

Diplomaţii UE au declarat pentru Reuters că executivul comunitar a informat statele membre că intenţionează să lase plafonul impus asupra preţurilor la gaze să expire la finele acestei luni.

„Întregul pachet adoptat în 2022 a fost într-un anumit context şi a fost propus pentru o perioadă de timp limitată”, a declarat săptămâna trecută un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, transmite antena3.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 3 ianuarie, ministrul italian al Energiei, Gilberto Pichetto Fratin afirma că Uniunea Europeană ar trebui să prelungească măsură de urgenţă vizând plafonarea preţului gazelor naturale şi să impună o limită de 60 de euro pentru un MWh, în ideea de a evita un posibil şoc al preţurilor la energie.

#gaze #plafon #UE

Statele Unite au lansat duminică atacuri asupra insulei iraniene Larak, în Strâmtoarea Ormuz, după o perioadă de câteva săptămâni de acalmie. Potrivit armatei americane, au fost lovite două lansatoare iraniene, despre care Washingtonul susține că erau pregătite pentru lansarea unor rachete cu mine marine.

Atacul s-ar fi soldat cu doi morți și doi răniți, potrivit agenției iraniene Tasnim.

În replică, Gărzile Revoluției Islamice au anunțat atacuri asupra unor instalații militare americane din Iordania și Emiratele Arabe Unite. Iranul a mai susținut că a doborât o dronă americană MQ-9 Reaper deasupra Strâmtorii Ormuz. Informația nu a fost confirmată de partea americană.

Tensiunile au crescut și după ce Iranul a anunțat că un petrolier de mari dimensiuni a lovit două mine marine în timp ce încerca să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Nava ar fi luat foc și a devenit imobilizată. Autoritățile iraniene nu au precizat identitatea vasului sau situația echipajului.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Teheranul „nu caută războiul”, dar nu va rămâne pasiv în fața agresiunii. El a avertizat că Iranul va răspunde decisiv în cazul unor noi atacuri.

Între timp, președintele american Donald Trump a distribuit pe platforma Truth Social un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, care prezintă insula iraniană Kharg bombardată. Imaginile arată explozii și incendii la instalații petroliere și la un petrolier.