Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

UE pregătește un „Schengen militar” pentru trecerea rapidă a trupelor între state membre

20 Nov. 2025, 13:18
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
20 Nov. 2025, 13:18 // În Lume //  Realitatea.md

Un nou plan „Schengen militar” ar putea limita perioada de timp în care o țară poate permite trecerea forțelor armate peste granița și să dea întăriri, dacă un stat membru al Uniunii Europene este atacat, anunță Euronews.

Statele membre ale UE vor avea la dispoziție doar trei zile pe timp de pace, și șase ore în situații de urgență, pentru a permite trupelor și echipamentelor militare europene să le traverseze granițele, conform unei noi propuneri de „Schengen militar” a Comisiei Europene, menită să îmbunătățească semnificativ mobilitatea militară în cadrul blocului comunitar.

„În prezent, pentru a deplasa echipamente militare și trupe, să spunem, din vest spre est, din păcate este nevoie de luni întregi. Ceea ce ne dorim este ca acest lucru să se întâmple în câteva zile”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisar european pentru Transport Durabil și Turism. „Nu poți apăra un continent, dacă nu te poți deplasa de-a lungul lui. Este foarte clar. Așa că facem acest Schengen militar”, a spus el în cadrul unei informări. Pachetul numit Mobilitate Militară va fi prezentat oficial miercuri. Este cel mai recent dintr-o serie de planuri lansate de Comisia Europeană de la începutul anului pentru a consolida substanțial apărarea UE înainte de sfârșitul deceniului – termen la care unele servicii de informații cred că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un alt stat european.

Una dintre principalele măsuri va fi accelerarea procedurilor de autorizare pentru mobilitatea militară transfrontalieră. În prezent, regulile celor 27 de state membre nu sunt armonizate, iar unele durează săptămâni până răspund la o cerere din partea altui stat UE pentru tranzitul trupelor și/sau al echipamentelor. Comisia vrea ca acest termen să fie redus la maximum trei zile în timp de pace și la doar șase ore în situații de urgență, presupunându-se că aprobarea va fi acordată automat în cel din urmă caz.

Planul prevede un nou sistem european de reacție îmbunătățită pentru mobilitatea militară, după modelul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, care permite statelor membre să solicite rapid ajutor în cazul unor dezastre naturale sau provocate de om. Acesta va include un „fond de solidaritate pentru mobilitatea militară”, prin care statele membre pot pune la dispoziția altora mijloace logistice – precum platforme feroviare, feriboturi sau aeronave strategice – precum și un „catalog de mobilitate militară” ce va lista mijloace de transport și logistică cu dublă utilizare, provenite de la companii civile și care pot fi folosite pentru operațiuni militare.

Toate aceste activități vor fi coordonate de un nou grup de transport pentru mobilitatea militară, format din câte un coordonator național al fiecărui stat membru. Aceștia vor prioritiza finanțarea pentru o parte dintre cele 500 de proiecte de infrastructură considerate necesare pentru modernizarea celor patru coridoare militare agreate, ale căror amplasamente nu au fost încă făcute publice. Scopul este modernizarea drumurilor, căilor ferate, porturilor, aeroporturilor, tunelurilor și podurilor, astfel încât acestea să poată suporta greutatea și dimensiunile echipamentelor militare. „Rețelele logistice solide fac diferența între a câștiga și a pierde războaie”, a spus Tzitzikostas, adăugând că „accentul este pus pe investiții pe termen scurt, cu rezultate rapide pentru creșterea rapidă a capacității”.

Tzitzikostas estimează că vor fi necesare 100 de miliarde de euro pentru aceste modernizări, însă UE a alocat până acum doar 1,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară în actualul buget multianual, care se încheie în 2027 – o sumă pe care comisarul o consideră „o picătură în ocean”.

Propunerea pentru următorul buget pe șapte ani, ce va începe în 2028, este de puțin sub 18 miliarde de euro – o creștere de zece ori, dar tot departe de nivelul necesar.

Totuși, Tzitzikostas a precizat că acesta nu este singurul fond la care statele membre pot apela. Dat fiind că infrastructura este cu dublă utilizare, statele membre ar trebui să poată accesa fonduri de coeziune, alocate în cadrul principalei politici de investiții a UE, menite să reducă inegalitățile dintre regiuni, precum și fonduri din schema de împrumuturi de apărare SAFE. Statele membre ale UE, dintre care majoritatea sunt și membre NATO, vor putea, de asemenea, să includă aceste investiții în obiectivul majorat de cheltuieli al alianței. „Nu este vorba doar de bani. Acest pachet se referă și la cadrul general. Situația geopolitică actuală nu este deloc ușoară, așa că trebuie să învățăm să ne mișcăm mai repede, să lucrăm mai intens și să obținem rezultate mult mai devreme decât s-ar aștepta cineva”, a subliniat Apostolos Tzitzikostas, comisar european pentru Transport Durabil și Turism.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Nov. 2026, 10:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
12 Nov. 2026, 10:30 // Slider //  Realitatea.md

Situația financiară a producătorilor locali de energie electrică din surse regenerabile se agravează, iar lipsa unor soluții din partea autorităților îi constrânge pe unii dintre aceștia să recurgă la măsuri extreme pentru limitarea pierderilor financiare, scrie bani.md

Potrivit reprezentanților sectorului, începând de luni, 16 noiembrie 2026, producătorii vizați intenționează să sisteze temporar generarea și livrarea energiei electrice în rețea, întrucât noile reguli de decontare a dezechilibrelor generează costuri pe care aceștia nu le mai pot suporta în condițiile actuale ale pieței.

Această măsură nu reprezintă o decizie comercială voluntară, ci este determinată de riscurile financiare majore cu care se confruntă întreprinderile, inclusiv pericolul incapacității de a-și onora obligațiile contractuale și de rambursare a creditelor bancare contractate pentru realizarea investițiilor.

ANRE amână liberalizarea pentru consumatori, dar menține obligațiile financiare pentru producători

Pe de o parte, ANRE recunoaște oficial că piața energiei electrice din Republica Moldova nu întrunește încă toate condițiile necesare pentru o liberalizare predictibilă și eficientă. Autoritatea invocă gradul ridicat de concentrare a pieței, lichiditatea redusă pe piața pentru ziua următoare (PZU) și piața intrazilnică (PI), dezvoltarea insuficientă a piețelor serviciilor de sistem și de echilibrare, precum și necesitatea dezvoltării capacităților de stocare și a resurselor de flexibilitate.

În consecință, prin decizia din 10 noiembrie 2026, ANRE a amânat până la 1 iulie 2027 trecerea obligatorie la procurarea energiei electrice în condițiile pieței libere pentru anumite categorii de consumatori noncasnici.

Pe de altă parte, în cazul producătorilor locali de energie electrică din surse regenerabile, ANRE menține aplicarea, începând cu 1 iulie 2026, a noilor reguli de decontare a dezechilibrelor, care presupun asumarea unor riscuri și costuri financiare considerabile, deși exact aceleași deficiențe structurale ale pieței limitează posibilitățile producătorilor de a-și corecta pozițiile comerciale și de a gestiona aceste riscuri.

Se impune, astfel, o întrebare legitimă: dacă piața nu este suficient de matură pentru a permite liberalizarea în condiții concurențiale pentru anumite categorii de consumatori, din ce considerente se consideră că aceasta oferă condiții adecvate pentru asumarea integrală a riscurilor de dezechilibru de către producătorii de energie regenerabilă?

Producătorii consideră că o abordare echilibrată ar presupune acordarea unei perioade tranzitorii similare, până la 1 iulie 2027, în care să poată fi dezvoltate mecanismele de tranzacționare, concurența pe piața serviciilor de echilibrare și capacitățile de stocare necesare.

Expunerea financiară a depășit într-o singură lună nivelul cumulat al precedentelor șase luni

Datele prezentate de cele cinci părți responsabile pentru echilibrare (PRE) indică, pentru luna iulie 2026, o expunere financiară netă negativă agregată de 60,24 milioane de lei, fără TVA, comparativ cu 58,81 milioane de lei în întreaga perioadă ianuarie–iunie 2026.

Astfel, într-o singură lună, expunerea financiară netă negativă a depășit nivelul cumulat al precedentelor șase luni.

La nivelul PRE-urilor, cea mai mare expunere financiară negativă a fost înregistrată de Navitas Energy, în valoare de 42,74 milioane de lei. Este important de precizat că portofoliul acestui PRE include nu doar producători de energie electrică din surse regenerabile, ci și întreprinderi reglementate, precum Premier Energy Distribution SA, Premier Energy SRL și RED Nord SA.

Alte expuneri financiare negative au fost raportate de Videsec&Co, în valoare de 8,93 milioane de lei, Alectrona Energy, de aproape 9 milioane de lei, și Trade Energo Plus, de 5,68 milioane de lei. În schimb, ML Energy Group a înregistrat un sold pozitiv de 6,11 milioane de lei.

Este esențial de menționat că valorile expunerilor financiare diferă semnificativ de la un PRE la altul și trebuie analizate ținând cont de componența și dimensiunea portofoliului fiecăruia, respectiv de numărul și profilul participanților asociați, precum și de volumele de consum și de producere gestionate.

Prin urmare, nivelul expunerii financiare nu reflectă exclusiv impactul prețurilor de dezechilibru asupra producătorilor de energie regenerabilă, ci și volumul și structura portofoliului fiecărui PRE. Totodată, aceste valori reprezintă solduri nete rezultate din decontare și nu trebuie confundate cu sumele efectiv achitate sau cu pierderile individuale ale producătorilor.

Producătorii solicită intervenția urgentă a Guvernului

În urma discuțiilor cu reprezentanții Guvernului, Ministerului Energiei și ANRE, producătorii au solicitat instituirea unui regim tranzitoriu până la 1 iulie 2027, aplicarea temporară a formulei de calcul utilizate înainte de 1 iulie 2026 și regularizarea decontărilor pentru lunile deja calculate.

Reprezentanții sectorului subliniază că nu contestă necesitatea responsabilizării participanților la piață și nici obiectivul liberalizării sectorului energetic. Aceștia solicită însă ca implementarea noilor obligații să fie corelată cu gradul real de dezvoltare a pieței și cu existența unor instrumente comerciale eficiente pentru gestionarea dezechilibrelor.

În lipsa unor măsuri urgente, sistarea livrărilor de energie electrică de către producătorii locali ar putea reduce disponibilitatea producției autohtone, într-un moment în care Republica Moldova urmărește consolidarea securității energetice și diminuarea dependenței de importuri.

Paradoxul este că, în timp ce statul promovează investițiile în energie regenerabilă și stocare pentru consolidarea independenței energetice, condițiile actuale de funcționare a pieței riscă să determine producătorii care au investit deja milioane de euro să-și sisteze activitatea pentru a evita acumularea unor pierderi financiare suplimentare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!