Un nou plan „Schengen militar” ar putea limita perioada de timp în care o țară poate permite trecerea forțelor armate peste granița și să dea întăriri, dacă un stat membru al Uniunii Europene este atacat, anunță Euronews.

Statele membre ale UE vor avea la dispoziție doar trei zile pe timp de pace, și șase ore în situații de urgență, pentru a permite trupelor și echipamentelor militare europene să le traverseze granițele, conform unei noi propuneri de „Schengen militar” a Comisiei Europene, menită să îmbunătățească semnificativ mobilitatea militară în cadrul blocului comunitar.

„În prezent, pentru a deplasa echipamente militare și trupe, să spunem, din vest spre est, din păcate este nevoie de luni întregi. Ceea ce ne dorim este ca acest lucru să se întâmple în câteva zile”, a declarat Apostolos Tzitzikostas, comisar european pentru Transport Durabil și Turism. „Nu poți apăra un continent, dacă nu te poți deplasa de-a lungul lui. Este foarte clar. Așa că facem acest Schengen militar”, a spus el în cadrul unei informări. Pachetul numit Mobilitate Militară va fi prezentat oficial miercuri. Este cel mai recent dintr-o serie de planuri lansate de Comisia Europeană de la începutul anului pentru a consolida substanțial apărarea UE înainte de sfârșitul deceniului – termen la care unele servicii de informații cred că Rusia ar putea avea capacitatea de a ataca un alt stat european.

Una dintre principalele măsuri va fi accelerarea procedurilor de autorizare pentru mobilitatea militară transfrontalieră. În prezent, regulile celor 27 de state membre nu sunt armonizate, iar unele durează săptămâni până răspund la o cerere din partea altui stat UE pentru tranzitul trupelor și/sau al echipamentelor. Comisia vrea ca acest termen să fie redus la maximum trei zile în timp de pace și la doar șase ore în situații de urgență, presupunându-se că aprobarea va fi acordată automat în cel din urmă caz.

Planul prevede un nou sistem european de reacție îmbunătățită pentru mobilitatea militară, după modelul Mecanismului de Protecție Civilă al UE, care permite statelor membre să solicite rapid ajutor în cazul unor dezastre naturale sau provocate de om. Acesta va include un „fond de solidaritate pentru mobilitatea militară”, prin care statele membre pot pune la dispoziția altora mijloace logistice – precum platforme feroviare, feriboturi sau aeronave strategice – precum și un „catalog de mobilitate militară” ce va lista mijloace de transport și logistică cu dublă utilizare, provenite de la companii civile și care pot fi folosite pentru operațiuni militare.

Toate aceste activități vor fi coordonate de un nou grup de transport pentru mobilitatea militară, format din câte un coordonator național al fiecărui stat membru. Aceștia vor prioritiza finanțarea pentru o parte dintre cele 500 de proiecte de infrastructură considerate necesare pentru modernizarea celor patru coridoare militare agreate, ale căror amplasamente nu au fost încă făcute publice. Scopul este modernizarea drumurilor, căilor ferate, porturilor, aeroporturilor, tunelurilor și podurilor, astfel încât acestea să poată suporta greutatea și dimensiunile echipamentelor militare. „Rețelele logistice solide fac diferența între a câștiga și a pierde războaie”, a spus Tzitzikostas, adăugând că „accentul este pus pe investiții pe termen scurt, cu rezultate rapide pentru creșterea rapidă a capacității”.

Tzitzikostas estimează că vor fi necesare 100 de miliarde de euro pentru aceste modernizări, însă UE a alocat până acum doar 1,7 miliarde de euro pentru mobilitatea militară în actualul buget multianual, care se încheie în 2027 – o sumă pe care comisarul o consideră „o picătură în ocean”.

Propunerea pentru următorul buget pe șapte ani, ce va începe în 2028, este de puțin sub 18 miliarde de euro – o creștere de zece ori, dar tot departe de nivelul necesar.

Totuși, Tzitzikostas a precizat că acesta nu este singurul fond la care statele membre pot apela. Dat fiind că infrastructura este cu dublă utilizare, statele membre ar trebui să poată accesa fonduri de coeziune, alocate în cadrul principalei politici de investiții a UE, menite să reducă inegalitățile dintre regiuni, precum și fonduri din schema de împrumuturi de apărare SAFE. Statele membre ale UE, dintre care majoritatea sunt și membre NATO, vor putea, de asemenea, să includă aceste investiții în obiectivul majorat de cheltuieli al alianței. „Nu este vorba doar de bani. Acest pachet se referă și la cadrul general. Situația geopolitică actuală nu este deloc ușoară, așa că trebuie să învățăm să ne mișcăm mai repede, să lucrăm mai intens și să obținem rezultate mult mai devreme decât s-ar aștepta cineva”, a subliniat Apostolos Tzitzikostas, comisar european pentru Transport Durabil și Turism.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Schengen #tancuri #UE

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.