Colegiul Comisiei Europene a aprobat un potențial credit de reparații pentru Ucraina, care ar presupune confiscarea activelor rusești înghețate. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Digi24.

„Am discutat și apoi am acceptat propunerile privind un eventual credit de reparații”, a declarat Ursula von der Leyen la Bruxelles. Ea a precizat că, potrivit estimărilor FMI, Ucraina va avea nevoie de 135 de miliarde de euro pentru anii 2026 și 2027.

Acești bani sunt necesari, potrivit oficialei, pentru funcționarea statului și a instituțiilor civile, precum și pentru continuarea rezistenței pe câmpul de luptă. În acest context, Comisia Europeană a propus o alternativă la exproprierea activelor Federației Ruse. Alternativa constă într-un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro, care ar acoperi două treimi din necesarul financiar al Kievului. Propunerea are în vedere transformarea activelor statului rus din Belgia, evaluate la 140 de miliarde de euro, într-un „împrumut de reparații” pentru anul viitor.

Planul este susținut de majoritatea țărilor UE, inclusiv de cancelarul german Friedrich Merz. În același timp, unele state au criticat Belgia pentru că a blocat măsura în discuțiile recente. Belgia argumentează că acest demers ar putea pune în pericol un acord de pace pe termen scurt. De asemenea, autoritățile belgiene avertizează că utilizarea activelor rusești ar putea atrage acțiuni legale din partea Moscovei în viitor.

Rusia a condamnat propunerea, iar un important bancher rus a avertizat Uniunea Europeană cu 50 de ani de litigii dacă ideea va fi implementată. Reacțiile Moscovei au amplificat tensiunile legate de procesul decizional din cadrul UE.

Comisia Europeană urmează să prezinte soluții pentru depășirea blocajului. Totodată, Maxime Prevot a afirmat că textul prezentat miercuri „nu răspunde în mod satisfăcător preocupărilor noastre”.

Țările UE au folosit deja profiturile generate de aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate. Aceste fonduri au fost direcționate către sprijinirea apărării Ucrainei după invazia din februarie 2022. În același timp, utilizarea activelor propriu-zise s-a dovedit mult mai controversată în rândul statelor membre. Dezbaterea continuă și este așteptată o nouă propunere din partea Comisiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#active rusești #Comisia Europeană #Ucraina

Italia a decis să prelungească cu încă 15 zile controalele la frontiera cu Spania, menținând suspendarea temporară a regulilor Schengen pentru călătorii care sosesc de pe teritoriul spaniol. Roma invocă situația din exclava spaniolă Ceuta și persistența unor probleme de securitate, scrie Digi24.

Ministerul italian de Interne a anunțat miercuri că măsura vizează în continuare frontierele aeriene și maritime și se aplică persoanelor care sosesc din Spania.

Decizia de prelungire a controalelor a fost luată ca urmare a „situației actuale din exclava spaniolă Ceuta și, în special, ținând cont de persistența problemelor esențiale deja identificate”, a transmis Ministerul de Interne de la Roma.

Suspendarea regulilor Schengen la frontiera cu Spania a fost introdusă inițial pe 31 iulie, pentru o perioadă de o lună, în urma crizei migranților din Ceuta.

De atunci, măsura a mai fost prelungită de două ori, de fiecare dată cu câte 15 zile. Noua decizie a autorităților italiene extinde controalele pentru încă 15 zile.

Madridul a răspuns măsurilor adoptate de Roma prin introducerea unor controale aleatorii asupra călătorilor care sosesc din Italia.