Colegiul Comisiei Europene a aprobat un potențial credit de reparații pentru Ucraina, care ar presupune confiscarea activelor rusești înghețate. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Digi24.

„Am discutat și apoi am acceptat propunerile privind un eventual credit de reparații”, a declarat Ursula von der Leyen la Bruxelles. Ea a precizat că, potrivit estimărilor FMI, Ucraina va avea nevoie de 135 de miliarde de euro pentru anii 2026 și 2027.

Acești bani sunt necesari, potrivit oficialei, pentru funcționarea statului și a instituțiilor civile, precum și pentru continuarea rezistenței pe câmpul de luptă. În acest context, Comisia Europeană a propus o alternativă la exproprierea activelor Federației Ruse. Alternativa constă într-un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro, care ar acoperi două treimi din necesarul financiar al Kievului. Propunerea are în vedere transformarea activelor statului rus din Belgia, evaluate la 140 de miliarde de euro, într-un „împrumut de reparații” pentru anul viitor.

Planul este susținut de majoritatea țărilor UE, inclusiv de cancelarul german Friedrich Merz. În același timp, unele state au criticat Belgia pentru că a blocat măsura în discuțiile recente. Belgia argumentează că acest demers ar putea pune în pericol un acord de pace pe termen scurt. De asemenea, autoritățile belgiene avertizează că utilizarea activelor rusești ar putea atrage acțiuni legale din partea Moscovei în viitor.

Rusia a condamnat propunerea, iar un important bancher rus a avertizat Uniunea Europeană cu 50 de ani de litigii dacă ideea va fi implementată. Reacțiile Moscovei au amplificat tensiunile legate de procesul decizional din cadrul UE.

Comisia Europeană urmează să prezinte soluții pentru depășirea blocajului. Totodată, Maxime Prevot a afirmat că textul prezentat miercuri „nu răspunde în mod satisfăcător preocupărilor noastre”.

Țările UE au folosit deja profiturile generate de aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate. Aceste fonduri au fost direcționate către sprijinirea apărării Ucrainei după invazia din februarie 2022. În același timp, utilizarea activelor propriu-zise s-a dovedit mult mai controversată în rândul statelor membre. Dezbaterea continuă și este așteptată o nouă propunere din partea Comisiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#active rusești #Comisia Europeană #Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.