Colegiul Comisiei Europene a aprobat un potențial credit de reparații pentru Ucraina, care ar presupune confiscarea activelor rusești înghețate. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Digi24.

„Am discutat și apoi am acceptat propunerile privind un eventual credit de reparații”, a declarat Ursula von der Leyen la Bruxelles. Ea a precizat că, potrivit estimărilor FMI, Ucraina va avea nevoie de 135 de miliarde de euro pentru anii 2026 și 2027.

Acești bani sunt necesari, potrivit oficialei, pentru funcționarea statului și a instituțiilor civile, precum și pentru continuarea rezistenței pe câmpul de luptă. În acest context, Comisia Europeană a propus o alternativă la exproprierea activelor Federației Ruse. Alternativa constă într-un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro, care ar acoperi două treimi din necesarul financiar al Kievului. Propunerea are în vedere transformarea activelor statului rus din Belgia, evaluate la 140 de miliarde de euro, într-un „împrumut de reparații” pentru anul viitor.

Planul este susținut de majoritatea țărilor UE, inclusiv de cancelarul german Friedrich Merz. În același timp, unele state au criticat Belgia pentru că a blocat măsura în discuțiile recente. Belgia argumentează că acest demers ar putea pune în pericol un acord de pace pe termen scurt. De asemenea, autoritățile belgiene avertizează că utilizarea activelor rusești ar putea atrage acțiuni legale din partea Moscovei în viitor.

Rusia a condamnat propunerea, iar un important bancher rus a avertizat Uniunea Europeană cu 50 de ani de litigii dacă ideea va fi implementată. Reacțiile Moscovei au amplificat tensiunile legate de procesul decizional din cadrul UE.

Comisia Europeană urmează să prezinte soluții pentru depășirea blocajului. Totodată, Maxime Prevot a afirmat că textul prezentat miercuri „nu răspunde în mod satisfăcător preocupărilor noastre”.

Țările UE au folosit deja profiturile generate de aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate. Aceste fonduri au fost direcționate către sprijinirea apărării Ucrainei după invazia din februarie 2022. În același timp, utilizarea activelor propriu-zise s-a dovedit mult mai controversată în rândul statelor membre. Dezbaterea continuă și este așteptată o nouă propunere din partea Comisiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#active rusești #Comisia Europeană #Ucraina

După două scumpiri într-o lună, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că gazele din Republica Moldova nu sunt cele mai scumpe din Europa și califică drept „falsă” informația care circulă în spațiul public în acest sens. Declarația vine în condițiile în care, de la 1 octombrie, consumatorii casnici achită 26,14 lei pentru un metru cub de gaze, cu TVA inclus, scrie bani.md.

„Gazele în Moldova nu sunt cele mai scumpe din Europa”, a declarat Dorin Junghietu, precizând că o comparație corectă trebuie să țină cont de aceeași perioadă, aceeași categorie de consumatori și aceeași metodologie.

Ministrul invocă cele mai recente date comparative Eurostat, aferente semestrului II al anului 2025. Potrivit acestora, prețul pentru consumatorii casnici din Republica Moldova era de 9,47 eurocenți/kWh, cu toate taxele incluse, comparativ cu o medie de 12,28 eurocenți/kWh în Uniunea Europeană.

„Astfel, valoarea înregistrată pentru Republica Moldova în această comparație este cu aproximativ 23% sub media UE”, susține Junghietu.

Potrivit ministrului, dintre cele 30 de țări europene incluse în comparator, Republica Moldova ocupă poziția 17, iar în 13 state prețurile sunt mai mari. Printre acestea se numără Germania, Franța, Italia, Austria, Irlanda, Portugalia, Danemarca, Țările de Jos și Suedia.

Junghietu afirmă că autoritățile nu ignoră impactul facturilor asupra populației, dar insistă că discuțiile despre poziția Moldovei în raport cu alte state trebuie bazate pe date comparabile.

„Pentru cetățeni, prețul gazelor este și rămâne un subiect important. Nu ignorăm impactul facturilor asupra gospodăriilor și nici responsabilitatea de a menține energia cât mai accesibilă. Dar tocmai pentru că vorbim despre un subiect atât de sensibil, comparațiile trebuie făcute corect, iar informațiile prezentate public trebuie să corespundă datelor”, a declarat ministrul Energiei.

El a precizat că pe pagina Ministerului Energiei a fost publicat și un comparator al prețurilor la gaze pentru gospodării, unde cetățenii pot verifica datele și compara prețurile din diferite țări.

Amintim că, de la 1 septembrie, prețul gazelor a urcat de la 14,42 la 20,30 lei/m³, iar de la 1 octombrie a fost majorat din nou, până la 26,14 lei/m³. Astfel, în doar două luni, tariful achitat de consumatori a crescut cu aproximativ 81%, comparativ cu nivelul de la sfârșitul lunii august.