UE-RM: Se cere începerea negocierilor de aderare și crearea unui regim de sancțiuni pentru oligarhii-destabilizatori

Membrii Comitetului Parlamentar de Asociere (CPA) UE – Moldova au adoptat joi, 23 martie curent, la Bruxelles, o declarație în care solicită începerea negocierilor de aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova cât mai curând posibil, până la finalul anului, după îndeplinirea celor 9 recomandări transmise de Comisia Europeană. Despre asta se spune într-o postare a europarlamentarului Siegfried Mureșan din partea Partidului Național Liberal.

„Am coprezidat astăzi o reuniune foarte bună a Comitetului parlamentar de Asociere UE – Moldova. Alături de membri ai Parlamentului European și ai Parlamentului Republicii Moldova, reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova, precum și ai Comisiei Europene și ai Serviciului European de Acțiune Externă, am transmis susținerea noastră clară pentru creșterea sprijinului european oferit Republicii Moldova… Republica Moldova și cetățenii săi au demonstrat că vor să fie parte din Uniunea Europeană. Moldova a realizat mari progrese în ultimul an pentru apropierea de UE, în pofida provocărilor cu care se confruntă și a amenințărilor dinspre Federația Rusă. Tocmai de aceea, trebuie să oferim Republicii Moldova mai multă claritate cu privire la pașii care urmează acum, după acordarea statutului de stat candidat în 2022. Din acest motiv, cerem începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană cât mai curând posibil, imediat după îndeplinirea celor nouă recomandări transmise de Comisia Europeană în 2022”, a declarat, joi, deputatul european Siegfried Mureșan, co-președintele Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova.”, a declarat europarlamentarul nu înainte de enumera șapte lucruri importante din declarația adoptată.

Astfel, este vorba de:

Începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană cât mai curând, după îndeplinirea celor 9 recomandări;
Regim european de sancțiuni pentru oligarhii care vor să destabilizeze și să corupă Republica Moldova;
Unitate special dedicată relațiilor cu Moldova la nivelul Direcției de Vecinătate a Comisiei Europene
Mai multe resurse alocate Hub-ului UE pentru securitatea internă și managementul frontierelor Republicii Moldova;
Liberalizarea totală a comerțului UE – Moldova;
Creșterea sprijinului financiar european pentru Moldova;
Eliminarea tarifelor de roaming între UE și Moldova.

„În același timp, vedem că Federația Rusă face tot posibilul să destabilizeze Republica Moldova prin instrumente hibride de agresiune, precum dezinformarea, manipularea și șantajarea Moldovei cu livrările de gaz. Rusia este puternic sprijinită în acest efort de oligarhii din Republica Moldova care se folosesc de oameni și orchestrează proteste pentru a destabiliza țara. Acești oligarhi vor ca Republica Moldova să rămână departe de Uniunea Europeană, justiția să nu se reformeze, iar ei să poată fura în continuare fără a fi pedepsiți. Tocmai de aceea, noi cerem instituțiilor Uniunii Europene crearea unui regim de sancțiuni asemănător celui pe care l-am adoptat pentru sancționarea persoanelor din Federația Rusă care susțin războiul din Ucraina. Vreau să ne asigurăm că toate activele acestor oligarhi din țările Uniunii Europene sunt înghețate astfel încât ei să nu mai poată finanța false proteste și să nu mai încerce să corupă instituțiile Republicii Moldova”, a mai spus Siegfried Mureșan.

Documentul adoptat astăzi în unanimitate de membrii CPA mai solicită, de asemenea, liberalizarea totală a comerțului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, integrarea Republicii Moldova cât mai curând în Piața Unică Europeană și creșterea sprijinului financiar acordat de UE.

„Integrarea Republicii Moldova în Piața Unică va crește investițiile europene în Moldova și va întări economia țări, astfel încât oamenii să simtă beneficiile integrării europene mai repede, nu doar în momentul aderării propriu-zise la Uniunea Europeană”, a mai spus eurodeputatul Siegfried Mureșan.

Amintim că declarația a fost adoptată în cadrul celei de-a 13-a Reuniuni a Comitetului Parlamentar de Asociere care a avut loc astăzi în Parlamentul European de la Bruxelles și care a reunit membri ai Parlamentului European și ai Parlamentului Republicii Moldova, reprezentanți ai Guvernului Republicii Moldova, precum și ai Comisiei Europene și ai Serviciului European de Acțiune Externă. Din delegația legislativului de la Chișinău fac parte, pe lângă copreședintele CPA RM-UE, Mihail Popșoi, și deputatele Olesea Stamate și Ina Coșeru, membre CPA RM-UE.

#oligarhi #aderare #Republica Moldova #UE

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.