România evaluează posibilitatea de a prelua personalul local afgan care a sprijinit autoritățile române în Afganistan și, temporar, personal care a sprijinit misiuni ale organizațiilor europene și euroatlantice, a anunțat ministrul afacerilor externe al țării vecine, Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a susţinut, marți, la reuniunea extraordinară a şefilor diplomaţiilor din UE pe tema evoluţiilor din Afganistan, necesitatea continuării apelurilor internaţionale pentru încetarea imediată a violenţei de pe teritoriul acestei ţări, informează MAE într-un comunicat.

Reuniunea, desfăşurată în format videoconferinţă, a fost convocată de Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, în contextul degradării situaţiei de securitate din Afganistan. Discuţiile au vizat aspecte privind evoluţiile politice, situaţia umanitară, procesul de repatriere a cetăţenilor europeni, precum şi evaluări de etapă privind posibile direcţii de acţiune ale UE.

Conform sursei citate, ministrul Aurescu a subliniat necesitatea protejării vieţii cetăţenilor, precum şi nevoia restabilirii imediate a securităţii şi ordinii civile. El a susţinut, totodată, nevoia asigurării condiţiilor necesare pentru părăsirea Afganistanului de către cetăţenii străini şi afgani care doresc acest lucru.

Bogdan Aurescu a prezentat demersurile autorităţilor de la Bucureşti în vederea repatrierii cetăţenilor români aflaţi încă în Afganistan şi a anunţat că România îşi manifestă deschiderea şi evaluează la nivel interinstituţional posibilitatea de a prelua, acolo unde se consideră justificat, personalul local care a sprijinit autorităţile române care şi-au desfăşurat activitatea în Afganistan, după o analiză a fiecărui caz în parte, inclusiv din punct de vedere securitar.

“De asemenea, România îşi exprimă deschiderea şi analizează posibilitatea de a prelua temporar personal afgan care a sprijinit misiuni ale organizaţiilor europene şi euroatlantice, după parcurgerea etapelor procedurale inter-instituţionale, inclusiv validările de securitate care se impun“, se arată în comunicat.

Ministrul Aurescu a subliniat necesitatea asigurării cooperării UE-NATO şi a continuării cooperării UE cu partenerii internaţionali în ceea ce priveşte Afganistanul, atât pentru viitorul acestei ţări, cât şi pentru asigurarea securităţii regionale şi globale.

Referitor la perioada imediat următoare, şeful diplomaţiei române a susţinut că rămâne prioritară transmiterea concertată de către comunitatea internaţională a mesajelor privind necesitatea respectării obligaţiilor internaţionale de către Afganistan, inclusiv aplicarea corespunzătoare a dreptului internaţional umanitar, concomitent cu respectarea drepturilor omului, cu accent pe drepturile femeilor şi copiilor.

Înaltul Reprezentant Josep Borrell a prezentat, la finalul reuniunii, o declaraţie în numele UE pe tema situaţiei din Afganistan, în care Uniunea “solicită încetarea imediată a tuturor violențelor, restabilirea securității și a ordinii civile, precum și protecția și respectarea vieții, demnității și proprietății civililor pe întreg teritoriul Afganistanului”

În acest sens, UE își exprimă profunda îngrijorare cu privire la rapoartele privind încălcări grave ale drepturilor omului și abuzuri grave în zone din Afganistan.

“Pentru a face față agravării situației umanitare din Afganistan, Uniunea Europeană va continua să ofere asistență în funcție de necesități poporului afgan și face apel la toți actorii să permită accesul sigur și neîngrădit pentru asistența umanitară pentru femeile, bărbații și copiii afgani care au nevoie de ea, inclusiv pentru numărul mare de persoane strămutate în interiorul țării (IDP). UE face apel la talibani să își respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului umanitar internațional în toate circumstanțele. UE va sprijini, de asemenea, vecinii Afganistanului pentru a face față repercusiunilor negative, care sunt de așteptat ca urmare a unui flux tot mai mare de refugiați și migranți”, se arată în declarația convenită de miniștrii de externe europeni.

#Afganistan #Romania #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.