Uniunea Europeană a decis luni să blocheze activele unui om de afaceri rus apropiat al președintelui Vladimir Putin acuzat că a beneficiat de pe urma anexării Crimeii și vrea să sancționeze în același mod alți trei oligarhi, a informat o sursă diplomatică, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Decizia a fost luată în cursul unei reuniuni a ambasadorilor din cele 28 de țări membre ale UE, urmând să fie confirmată marți după o serie de consultări.

Identitățile persoanelor și entităților supuse sancțiunilor vor fi publicate, miercuri, în Jurnalul Oficial al UE.

Obiectivul este de a bloca investițiile în anumite sectoare din Crimeea și la Sevastopol, în special în construcții, transporturi, telecomunicații și energie, a subliniat o altă sursă europeană apropiată negocierilor.

Este pentru prima dată când Uniunea Europeană atacă mediile de afaceri apropiate puterii din Rusia și reprezintă un semnal foarte clar în legătură cu hotărârea sa de a reacționa prin aplicarea de sancțiuni în urma operațiunilor de destabilizare a Ucrainei, a adăugat sursa citată.

UE a inclus deja pe lista sa numeroși membri ai Consiliului național de securitate al Rusiei, cu adăugarea, sâmbătă, a șefului Serviciului Federal de Securitate (FSB), Nikolai Bortnikov, a șefului serviciilor de informații externe, Mihail Fradkov, precum și a secretarului Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, fost șef al FSB.

În plus, Uniunea Europeană trebuie să confirme marți adoptarea de sancțiuni economice de anvergură vizând accesul pe piețele financiare, vânzările de arme, tehnologiile sensibile din domeniul energiei și al bunurilor cu dublă utilizare, militară și civilă.

Lista neagră a UE cuprinde în prezent 87 de persoane și 20 de entități care au interdicție de viză și ale căror active din Uniunea Europeană sunt blocate.

Franța se confruntă cu o secetă deosebit de intensă, care pune o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă. Autoritățile au impus restricții în cea mai mare parte din țară și se reunesc miercuri pentru a evalua situația hidrologică la nivel național.

Aproape 70% din teritoriul Franței se află sub restricții privind utilizarea apei, în condițiile unei secete pe care autoritățile o descriu drept „deosebit de intensă”. Duminică, toate cele 99 de departamente din Franța continentală și din Corsica se aflau cel puțin sub nivelul de vigilență din cauza secetei, cea mai redusă treaptă a sistemului francez de avertizare, scrie Mediafax.

Situația este însă mult mai gravă în cea mai mare parte a țării: 67 de departamente sunt la nivelul maxim de criză, iar alte 21 sunt la un nivel ridicat de alertă, potrivit Ministerului francez al Tranziției Ecologice.

Ministrul Tranziției Ecologice, Monique Barbut, a convocat pentru miercuri, 12 august, o reuniune a Comitetului de anticipare și monitorizare hidrologică (CASH), la care vor participa și reprezentanții prefecturilor regionale. Autoritățile urmează să analizeze situația apelor subterane, a râurilor și a solului din întreaga țară, pe baza celor mai recente date furnizate de serviciul meteorologic francez și de specialiștii în resurse de apă.

De asemenea, specialiștii vor evalua evoluția pânzei freatice, debitele râurilor și umiditatea solului, precum și efectele secetei asupra consumului de apă și a zonelor afectate. Analiza va include și consecințele asupra faunei și florei.

Pe agenda comitetului se află și modul în care a fost gestionat actualul episod de secetă, precum și măsurile necesare pentru o mai bună pregătire în fața unor astfel de situații.

Ministerul francez al Tranziției Ecologice a precizat că obiectivul este găsirea de soluții pentru a limita efectele viitoarelor episoade de secetă și pentru a reduce vulnerabilitatea regiunilor afectate.