Miniștrii de Finanțe din statele membre UE vor discuta, vineri, dacă să impună, la nivelul întregului bloc comunitar, o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor energetice, care profită de pe urma creșterii explozive a prețurilor la petrol și gaze după închiderea Strâmtorii Ormuz, transmite Reuters, citat de agerpres.ro.

Miniștrii de finanțe din Germania, Spania, Portugalia, Italia, Polonia și Austria sunt cei care au lansat dezbaterea cu privire la această taxă la sfârșitul lunii august, într-o scrisoare trimisă președinției irlandeze a UE. Potrivit celor șase miniștri, consumatorii se confruntă cu unul dintre cele mai mari șocuri de aprovizionare cu petrol din ultimele decenii, ceea ce alimentează nemulțumirea alegătorilor față de creșterea costului vieții. Anul următor sunt programate alegeri parlamentare în Franța, Italia, Spania, Polonia, Grecia, Finlanda, Slovacia și Estonia

La sosirea la reuniunea miniștrilor de finanțe ai UE, care are loc vineri la Dublin, ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, a cerut Comisiei Europene să propună modalități de taxare a ceea ce el a numit profiturile excesive ale companiilor petroliere.

„Comisia a fost foarte rezervată în această privință, deși mai multe state membre solicită de mult timp prezentarea unor modele. Acest lucru trebuie să se întâmple cel târziu până la următoarea reuniune Ecofin din octombrie, iar astăzi voi sublinia din nou această necesitate, inclusiv în numele celorlalți. Cetățenii din țările noastre pot vedea în prezent cum companiile petroliere profită de situație, practică prețuri excesive și își sporesc semnificativ profiturile. Acest lucru se poate observa foarte clar în bilanțurile lor financiare. Dacă firmele percep prețuri exagerate într-o astfel de situație, atunci trebuie să abordăm problema cu fermitate. Aceasta este așteptarea mea foarte clară față de Comisie: să prezinte propuneri chiar acum”, a subliniat oficialul german.

Cu toate acestea, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a precizat că, pentru moment, Comisia nu intenționează să propună un mecanism de impozitare la nivelul întregii UE, subliniind că statele membre sunt responsabile de propriile politici fiscale și sunt libere să decidă cum doresc.

„Am spus clar că decizia aparține statelor membre. Statele membre pot lua propriile hotărâri privind impozitarea profiturilor excepționale. Iar dacă va fi nevoie, Comisia este cu siguranță pregătită să participe la discuții. În acest stadiu, nu înaintăm o propunere la nivelul întregii UE, dar există, cu siguranță, posibilitatea ca statele membre să ia măsuri în acest sens”, a afirmat Dombrovskis.

Cotațiile futures la petrol au revenit peste pragul de 100 de dolari pe baril, un nivel cu aproximativ 50% mai ridicat decât cel de dinaintea războiului din Iran, pe măsură ce escaladarea atacurilor în Orientul Mijlociu amenință rutele de aprovizionare. Evoluțiile de pe piețele de produse derivate sugerează că traderii nu se așteaptă la o scădere a prețurilor în viitorul apropiat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#miniștrii de finanțe #Strâmtoarea Ormuz #UE

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.