UE și SUA vor atenua impactul asupra prețurilor, dacă Rusia va reduce aprovizionarea cu gaze mai mult decât a făcut-o

SUA și UE lucrează împreună pentru a proteja aprovizionarea cu energie a Europei împotriva șocurilor de aprovizionare, inclusiv a celor care ar putea rezulta din continuarea agresiunii rusești împotriva Ucrainei, securitatea energetică fiind legată direct de securitatea națională, regională și globală, a declarat luni secretarul de stat american, Antony Blinken, în cadrul Consiliului UE-SUA pentru energie, reunit pentru a noua oară la Washington.

Consiliul s-a bazat pe activitatea anunțată de președintele von der Leyen și de președintele Biden cu privire la cooperarea dintre SUA și UE în domeniul securității energetice în declarația lor comună din 28 ianuarie 2022.

„Europa are nevoie de energie fiabilă și la prețuri accesibile, în special în lunile de iarnă. Când Rusia a oprit livrările de gaz către Europa din cauza unei dispute cu Ucraina în 2009, oamenii au murit din cauza frigului. Iar atunci când aprovizionarea cu energie se întrerupe, economiile se clatină. Suntem hotărâți să împiedicăm ca acest lucru să se întâmple și să atenuăm impactul asupra aprovizionării cu energie și a prețurilor în cazul în care Rusia va alege să reducă aprovizionarea cu gaze naturale a Europei mai mult decât a făcut-o deja”, a subliniat Antony Blinken, într-un discurs comun cu Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell.

Mai mult, oficialul american a explicat că SUA discută deja cu guvernele și cu marii producători din întreaga lume despre creșterea capacității lor de producție și de distribuție și se coordonează cu aliații și partenerii săi, cu părțile interesate din sectorul energetic, inclusiv cu privire la cea mai bună modalitate de a împărți rezervele de energie în cazul în care Rusia „închide robinetul” sau inițiază un conflict care va întrerupe fluxul de gaz prin Ucraina.

„Acest lucru face parte dintr-o coordonare mai largă între Europa și Statele Unite în timpul acestei crize și, într-adevăr, dincolo de această criză. Am ascultat preocupările Rusiei și am împărtășit propriile noastre preocupări cu privire la măsurile pe care le iau pentru a submina securitatea. Statele Unite, Uniunea Europeană, aliații noștri din NATO, partenerii noștri din OSCE din întreaga Europă au prezentat idei cu privire la modul în care noi și Rusia putem găsi un acord comun care să consolideze securitatea colectivă pentru toată lumea”, a adăugat șeful diplomației de la Washington.

Antony Blinken a reiterat acest lucru în discuția sa cu ministrul rus de externe, cerându-i din nou Moscovei să detensioneze situația de la granița cu Ucraina și “urmeze calea diplomatică”.

„Cu toții transmitem același mesaj: Suntem dispuși să continuăm o conversație substanțială cu Rusia cu privire la preocupările reciproce de securitate. Calea diplomatică este clară. În același timp, noi și aliații noștri suntem hotărâți că vor exista consecințe reale în cazul în care Rusia va alege să continue agresiunea. Am elaborat un răspuns de mare impact, de acțiune rapidă, care ar provoca costuri masive asupra economiei și sistemului financiar rusesc, inclusiv sancțiuni și controale semnificative ale exporturilor, care ar avea un efect pe termen lung, refuzând Rusiei tehnologia de care are nevoie în sectoare cheie. Și lucrăm îndeaproape cu UE, care pregătește acțiuni complementare. Atunci când UE și Statele Unite lucrează împreună, avem o capacitate extraordinară de a conduce lumea. Împreună, economiile noastre reprezintă aproximativ 45 % din PIB-ul mondial. Atunci când acționăm în mod concertat, îi putem mișca pe alții, îi putem motiva pe alții și, de fapt, putem face față în mod eficient provocărilor cu care se confruntă cetățenii noștri și cei din întreaga lume”, a conchis Antony Blinken.

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a declarat că organizarea Consiliului UE-SUA pentru energie a demonstrat din nou unitatea transatlantică puternică în ceea ce privește chestiunile geopolitice și problemele legate de climă și energie. „Această reuniune nu ar fi putut fi mai oportună. Această a noua reuniune a Consiliului Energiei, după patru ani în care nu s-a reunit, a fost un bun prilej pentru a aborda circumstanțele actuale ale amenințărilor pe care Rusia le pune la granițele estice ale Europei”, a spus el.

„Este nevoie de munca noastră comună pentru a accelera tranziția către o energie verde care să devină neutră din punctul de vedere al climei noastre în viitor. Pe termen mediu, există neutralitatea climatică. Pe termen scurt, este vorba de securitatea aprovizionării cu gaze. Ambele lucruri merg împreună. Trebuie să ne confruntăm cu situația actuală de la granița de est ținând cont de scopul decarbonizării mixului nostru energetic, deoarece singura soluție durabilă pentru reziliența energetică, pentru securitate, este trecerea de la combustibili fosili la surse regenerabile. Aceasta este cea mai bună modalitate de a face față provocării reprezentate de schimbările climatice”, a detaliat șeful diplomației europene.

Josep Boreell a avertizat că Rusia nu ezită să folosească livrările semnificative de energie către Europa ca o „pârghie pentru a obține avantaje geopolitice”, iar în condițiile în care prețurile la gaze în Uniunea Europeană au crescut într-un an de 10 ori mai mult – acest lucru are un impact major asupra consumatorilor și asupra competitivității economiei.

„Prioritatea noastră imediată este diversificarea surselor de energie, în special a fluxurilor de gaz, pentru a evita întreruperea aprovizionării de la principalul nostru furnizor, Rusia, și pentru a ne asigura că piețele energetice mondiale vor fi competitive și bine aprovizionate. Rețineți că, în cazul Europei, dependența noastră de gaz reprezintă aproximativ 95 % din consum, petrolul 97 %, iar cărbunele 70 %. Aceste cifre sunt un bun indicator al necesității de a ne schimba mixul energetic către surse regenerabile”, a mai spus Borrell.

În finalul discursului său, Înaltul Reprezentant a subliniat că o soluţie diplomatică la această criză este încă posibilă. „În același timp, rămânem fermi în hotărârea noastră că o nouă agresiune împotriva Ucrainei ar avea consecințe masive. Sperăm să fie mai bine, dar ne pregătim pentru ce e mai rău. În cazul în care Rusia va continua pe calea agresiunii, acțiunile Uniunii Europene și ale Statelor Unite vor fi strâns aliniate, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile”, a conchis Josep Borrell.

Înaintea deplasării la Washington, Josep Borrell a declarat că tranziția energetică va schimba echilibrele geopolitice, astfel UE va impulsiona cooperarea transatlantică pentru tehnologii verzi și securitatea aprovizionării în contextul crizei generate de majorarea prețurilor la energie și a dependenței de gazul rusesc care vulnerabilizează Uniunea în fața Rusiei.

Europa a fost și luna trecută principala destinație pentru livrările de gaze naturale lichefiate (LNG), depășind astfel exporturile către Asia pentru a doua lună consecutiv. Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

#gaze naturale #Europa #UE #Rusia #SUA

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.