Comisia Europeană a adoptat două propuneri de recomandare a Consiliului în contextul Anului european al competențelor, cu scopul de a sprijini statele membre și sectorul educației și formării profesionale în furnizarea de educație și formare digitală de înaltă calitate, incluzivă și accesibilă, pentru a dezvolta competențele digitale ale cetățenilor europeni.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, propunerile abordează principalele două provocări comune identificate de Comisie și statele membre UE: 1) lipsa unei abordări la nivelul întregii administrații publice în ceea ce privește educația și formarea digitală și 2) dificultățile în înzestrarea cetățenilor cu competențele digitale necesare.

”Aceste propuneri subliniază necesitatea ca toată lumea, oriunde în Europa, să aibă acces la educația digitală. Trebuie să facem mult mai mult în ceea ce privește competențele digitale și să le tratăm cu aceeași importanță ca și cititul și scrisul. Obiectivul este de a atinge, până în 2030, ținta ca cel puțin 80 % din cetățenii adulți să dețină competențe digitale de bază și ținta de a avea20 de milioane de specialiști TIC angajați, inclusiv mult mai multe femei”, a subliniat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Consolidarea principalilor factori favorizanți

În ciuda progreselor înregistrate și a unor exemple excelente de inovare, eforturile combinate nu au dus până acum la o transformare digitală sistemică în educație și formare. Statele membre încă se luptă să atingă niveluri adecvate de investiții în infrastructura digitală de educație și formare, în echipamente și conținuturi digitale de educație, în formarea digitală (perfecționarea) a cadrelor didactice și a personalului, precum și în monitorizarea și evaluarea politicilor digitale de educație și formare.

Propunerea de ”Recomandare a Consiliului privind factorii-cheie favorizanți pentru o educație și formare digitală de succes” invită toate statele membre să asigure accesul universal la educație și formare digitală incluzivă și de înaltă calitate, pentru a aborda problema decalajului digital, care a devenit și mai evidentă în contextul crizei COVID-19. Acest lucru ar putea fi realizat prin crearea unui cadru coerent de investiții, guvernanță și formare a cadrelor didactice pentru o educație digitală eficientă și favorabilă incluziunii. Acesta propune orientări și acțiuni pe care statele membre le pot urma pentru a pune în aplicare o abordare la nivelul întregului guvern și al mai multor părți interesate, precum și o cultură a inovării și digitalizării de jos în sus, condusă de personalul din domeniul educației și formării.

Îmbunătățirea predării competențelor digitale

Cea de-a doua provocare comună identificată se referă la nivelurile diferite de competențe digitale în cadrul diferitelor segmente ale populației și la capacitatea sistemelor naționale de educație și formare de a aborda aceste diferențe. Propunerea de ”Recomandare a Consiliului privind îmbunătățirea furnizării de competențe digitale în educație și formare” abordează fiecare nivel de educație și formare. Aceasta invită statele membre să înceapă din timp prin furnizarea de competențe digitale într-un mod coerent la toate nivelurile de educație și formare. Acest lucru poate fi asigurat prin stabilirea unor obiective progresive și prin instituirea unor intervenții specifice pentru anumite ”grupuri prioritare sau greu accesibile”. Propunerea invită statele membre să sprijine informatica de înaltă calitate în școli, să integreze dezvoltarea competențelor digitale pentru adulți și să abordeze problema lipsei de personal în profesiile din domeniul tehnologiei informației prin adoptarea unor strategii incluzive.

Comisia este pregătită să sprijine punerea în aplicare a ambelor propuneri prin facilitarea învățării reciproce și a schimburilor între statele membre și toate părțile interesate relevante prin intermediul instrumentelor UE, cum ar fi Instrumentul de asistență tehnică. De asemenea, Comisia promovează educația și competențele digitale prin cooperarea în cadrul Centrului european pentru educație digitală și prin intermediul finanțării UE, cum ar fi Erasmus+ și Programul Europa digitală, Fondul pentru o tranziție echitabilă, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus și Fondul de redresare și reziliență, Orizont Europa și NDICI-Global Europe.

O acțiune-cheie a Comisiei va fi facilitarea recunoașterii certificării competențelor digitale. În acest scop, Comisia va derula un proiect-pilot al certificatului european de competențe digitale împreună cu mai multe state membre. Certificatul urmărește să sporească încrederea în certificarea competențelor digitale și acceptarea acesteia în întreaga UE. Acesta va ajuta oamenii să își obțină o recunoaștere largă, rapidă și ușoară a competențelor digitale de către angajatori, furnizori de formare și nu numai.

Rezultatele proiectului-pilot vor fi prezentate în cadrul unui studiu de fezabilitate privind certificatul european de competențe digitale spre sfârșitul anului.

Certificatul european de competențe digitale va fi implementat în 2024, pe baza rezultatelor proiectului- pilotului și a concluziilor studiului.

#cetățeni UE #competente digitale #UE

România este principalul susținător al integrării europene a Republicii Moldova, atât prin expertiză tehnică, cât și prin promovarea intereselor Chișinăului la nivelul instituțiilor europene. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan într-un interviu pentru Euronews România, în care a vorbit despre stadiul negocierilor de aderare și obiectivul autorităților de a deschide toate cele șase clustere de negocieri până la sfârșitul acestui an.

Șeful Guvernului a mulțumit autorităților de la București pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Potrivit acestuia, experiența României, care este membră a Uniunii Europene de aproape două decenii, reprezintă un avantaj important pentru Chișinău în pregătirea reformelor și armonizarea legislației cu standardele europene.

„România este principalul campion al integrării noastre europene. Dincolo de tehnocrația acestei integrări există și o realitate politică și avem nevoie de o voce puternică la masa de negocieri, care să promoveze interesele Republicii Moldova, așa cum face România”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a precizat că sprijinul Bucureștiului se manifestă atât prin furnizarea de experți, cât și prin susținerea intereselor Republicii Moldova în cadrul instituțiilor europene. Expertiza tehnică oferită de România vizează mai multe domenii, inclusiv agricultura, mediul, comerțul și ajutorul de stat.

Potrivit lui Tofan, România este țara care pune la dispoziția Republicii Moldova cei mai mulți experți pentru procesul de aderare, contribuind la pregătirea celor 33 de capitole de negociere.

Chișinăul vrea deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului

În ceea ce privește negocierile de aderare, premierul a declarat că Republica Moldova are deschise patru dintre cele șase clustere și își propune să le deschidă și pe ultimele două până la sfârșitul anului 2026.

Tofan a subliniat că, după deschiderea tuturor clusterelor, progresul fiecărei țări candidate trebuie evaluat în funcție de propriile merite și de reformele realizate.

Întrebat dacă Republica Moldova va solicita decuplarea parcursului său european de cel al Ucrainei, premierul a evitat să prezinte această opțiune drept o prioritate. El a exprimat, în schimb, recunoștință față de Ucraina pentru rezistența în fața agresiunii rusești.

„Noi credem că fiecare țară trebuie să avanseze în bază de merit. Suntem foarte recunoscători Ucrainei pentru sacrificiul de a apăra inclusiv Republica Moldova, dar și întreaga Europă de amenințarea rusească”, a afirmat premierul.

Vasile Tofan a adăugat că Republica Moldova își dorește să avanseze în procesul de aderare împreună cu Ucraina, urmând ca progresul fiecărui stat să fie evaluat în funcție de rezultatele obținute și de îndeplinirea criteriilor europene.