Comisia Europeană este aproape de a finaliza un plan de măsuri care prevede plafonarea profiturilor companiilor energetice şi direcţionarea banilor spre consumatori, în încercarea de a diminua preţurile la energie care alimentează o inflaţie record, afectează producţia industrială şi cresc facturile consumatorilor înainte de venirea iernii, transmite Bloomberg.

Potrivit unui document de lucru consultat de Bloomberg, Executivul comunitar vrea să plafoneze preţurile pentru producătorii de electricitate care nu utilizează gaze naturale la 180 de euro pentru un Megawatt oră, mai jos decât plafonul de 200 de euro pentru un Megawatt oră care se vehicula anterior. Asta ar plafona veniturile producătorilor de electricitate din surse regenerabile, centrale nucleare şi biomasă la mai puţin de jumătate faţă de preţul pe piaţă al energiei electrice, aproximativ 460 de euro pentru un Megawatt oră în prezent. Plafonul ar urma să se aplice după ce tranzacţiile cu energie electrică vor fi încheiate, astfel încât să nu afecteze în mod direct preţul energiei electrice la bursă.

O altă propunere care ar urma să fie prezentată de Comisia Europeană vizează o taxă pe profiturile excesive ale companiilor care vând combustibili fosili. Potrivit documentului de lucru, ţările membre UE vor introduce o taxă temporară pe profiturilor companiilor cu sediul în UE şi care activează în industriile de petrol, gaze, cărbune şi rafinare. Taxa va fi de cel puţin 33% din profiturile suplimentare realizate în anul fiscal 2022. Este vorba de o taxă excepţională şi temporară şi este la latitudinea statutelor membre să o introducă, scrie Agerpres.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, Comisia Europeană va propune ca ţările membre să îşi reducă consumul net lunar de electricitate cu cel puţin 10% şi cu 5% în orele de vârf.

În schimb, în documentul de lucru al Executivul comunitar nu este inclus şi un plafon pentru preţul gazelor naturale, o idee care a provocat diviziuni în rândul satelor membre UE. Ţările UE au cerut Bruxelles-ului să propună un astfel de plafon dar până acum nu au ajuns la un acord dacă plafonul se va aplica pentru toate importurile de gaze naturale, pentru importurile de gaze prin conducte sau pentru tranzacţiile angro cu gaze naturale.

Provocare constă în găsirea unei soluţii la nivelul întregului bloc comunitar dar care să se potrivească fiecărui stat membru, în condiţiile în care componenţa mixului energetic variază de la o ţară la alta.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte, miercuri, pachetul de măsuri al Executivului comunitar, urmând ca ulterior guvernele statelor membre să pună la punct detaliile, după o posibilă la reuniunea extraordinară a miniştrilor europeni ai Energiei din 30 septembrie convocată de preşedinţia cehă a UE.

#energie electrica #UE

Iranul va considera „orice ţară participantă la instituirea restricţiilor economice” împotriva sa „drept inamică”, a declarat sâmbătă secretarul Consiliului suprem al securităţii naţionale iraniene, Mohsen Rezaei, scrie antena3.ro.

„Declarăm tuturor ţărilor din jurul nostru şi tuturor ţărilor lumii: nu vă alăturaţi războiului economic dus de SUA”, a avertizat la televiziunea de stat iraniană după ce Washingtonul a anunţat o întărire a sancţiunilor economice destinate să accentueze presiunea asupra Teheranului.

Dacă ţările respective refuză „să se distanţeze” de SUA, Iranul „le va afecta interesele”, a adăugat el.

„Noi nu am atacat încă niciun interes economic american” şi „până în prezent nu am ţintit decât baze militare, dar dacă vor să ne impună sancţiuni economice, SUA deţin întreprinderi petroliere şi economice în jurul Iranului şi în alte părţi, iar noi le vom lovi”, a continuat Rezaei.

Dacă Donald Trump „întreprinde o acţiune împotriva noastră, confruntarea dintre noi va fi ca un seism”, a mai ameninţat el.

Ministerul iranian de Externe acuzase SUA joi de „terorism economic”, după ce secretarul Trezoreriei american, Scott Bessent, jurase că Washingtonul va face „să se prăbuşească regimul” iranian cu noile sancţiuni.

Bessent urmează să ţină luni o conferinţă de presă unde ar urma să precizeze modul în care SUA intenţionează să-şi sporească presiunea, la aproape şase luni de la începerea războiului declanşat printr-un atac israeliano-american împotriva Iranului.

Washingtonul a cerut altor guverne, în special Beijingului, să participe la eforturile vizând izolarea economiei iraniene.

Dar China, partener economic strategic al Iranului, a criticat această iniţiativă, apreciind că „sancţiunile şi presiunea” americane nu ar permite rezolvarea conflictului în Orientul Mijlociu.

Printre marii parteneri comerciali ai Iranului figurează şi Emiratele Arabe Unite, care au anunţat marţi suspendarea până la noi ordine a „tuturor schimburilor comerciale şi a tranzacţiilor financiare” cu această ţară.