Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a anunțat luni dimineață, 11 noiembrie 2024, că se retrage din Guvern și părăsește Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Anunțul a fost făcut pe contul oficial de Facebook. În mesajul său, Andrei Spînu scrie că, în ultima perioadă, a fost supus unei campanii nedrepte de defăimare și că aproape zilnic „am fost atacat fără să se prezinte probe”.

„Prieteni, în ultimii ani, mi-am asumat responsabilități complicate pentru ca țara noastră să reușească. Acum, mai mult ca niciodată, știu că Moldova s-a mișcat în direcția care trebuie. Nu ne mai șantajează nimeni cu resurse energetice, infrastructura (drumuri, poduri, apeducte etc) se construiește mai mult ca niciodată, iar localitățile noastre primesc fonduri necesare pentru dezvoltare prin Programul Național Satul European. În toată această perioadă, am fost supus unei campanii nedrepte de defăimare. Aproape zilnic am fost atacat fără să se prezinte probe. Eu, am continuat să-mi fac treaba în interesul țării noastre. Sunt cu inima împăcată. Știu ce las în urmă și știu că nimeni nu va putea prezenta niciun argument împotriva integrității acțiunilor mele.

Începând de azi, mă retrag din Guvernul Republicii Moldova și din Partidul Acțiune și Solidaritate. Sper că acest pas să permită revenirea la discuții în spațiul public despre Moldova și mai puțin să se discute despre un om sau altul așa cum vor dușmanii țării noastre.

Sunt multe de făcut, dar justiția rămâne prioritatea zero. Atât timp cât în spațiu public se vor discuta subiecte false, grupurile criminale organizate, corupții și cei care reprezintă interesele străine ale altor state își vor duce la bun sfârșit planurile. Am văzut acest lucru la alegerile din această toamnă. Vă mulțumesc tuturor celor cu care am avut onoarea și bucuria să lucrez și să facem lucruri bune pentru oameni”, a scris Andrei Spînu.

De-a lungul anilor, Andrei Spînu a ocupat diverse funcții în stat, începând de la Viceministru al Ministerului Tineretului și Sportului (2015 – 2016), Secretar General al Guvernului (2019), Secretar General al Aparatului Președintelui (decembrie 2020 – august 2021), Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (august 2021- februarie 2023), Secretar General al Aparatului Președintelui (februarie – iulie 2023) și din nou în funcția de ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (iulie 2023 – noiembrie 2024).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, după ce Maia Sandu a anunțat că sunt necesare remanieri în Guvern și a învins în turul doi al prezidențialelor, Dorin Recean a promis schimbări. Conform șefului Executivului, în 10 zile urmează să fie prezentat un plan în acest sens.

Nu este clar, deocamdată, dacă demisia lui Andrei Spînu are legătură cu remanierile promise de Dorin Recean anterior.

VIDEO Dorin Recean, despre schimbări la Guvern: În 10 zile voi veni cu propuneri

#Andrei Spinu #functie #ministru

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.