Premierul britanic, Boris Johnson, ar fi acceptat să demisioneze, pe fondul valului de demisii din cadrul cabinetului de miniștri. Oficialii și-au depus mandatul, în semn de protest față de șeful Executivului britanic. Boris Johnson își va da demisia din funcția de șef al Partidului Conservator, dar va rămâne prim-ministru până la toamnă, scrie BBC.

Încă doi miniștri din cabinetul său demisionaseră joi dimineață, după o serie de plecări care au însumat aproape 50 dintre membrii aparatului guvernamental.

Printre cei care au demisionat azi este și ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis.

„Un guvern decent şi responsabil se bazează pe onestitate, integritate şi respect reciproc. Cu profund regret personal trebuie să părăsesc guvernul, dat fiind că eu consider că aceste valori nu mai sunt apărate”, a subliniat Brandon Lewis într-o scrisoare publicată pe Twitter şi adresată premierului Boris Johnson, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

La rândul său, ministrul britanic pentru Securitate, Damian Hinds, a părăsit joi guvernul, subliniind că este nevoie ca premierul Boris Johnson să plece de la putere, pentru a fi restabilită încrederea în democraţia din Regatul Unit, potrivit Reuters.

Premierul britanic Boris Johnson a respins miercuri apelurile de a-şi da demisia, venite inclusiv din partea susţinătorilor săi loiali şi în pofida unei avalanşe de demisii din guvern, generate de o criză fără precedent în care l-au cufundat scandaluri repetate.

Potrivit unui sondaj Savanta ComRes dat publicităţii miercuri, 72% dintre britanici consideră că prim-ministrul ar trebui să demisioneze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În urmă cu câteva săptămâni Boris Johnson a reușit să treacă peste o moţiune de cenzură, însă acest lucru a lovit tare în imaginea politicianului. Pe 21 aprilie, legislativul britanic a lansat o anchetă împotriva premierului Boris Johnson, acuzat că a indus în eroare legislativul de la Londra prin reacţiile sale iniţiale la informaţii conform cărora a încălcat măsurile de combatere a epidemiei de coronavirus. Johnson a prezentat scuze în parlament pentru că a participat la o petrecere în grădina din Downing Street 10, în timpul primului lockdown determinat de criza COVID-19, declarând că regretă ce a făcut şi că a crezut că întâlnirea respectivă, desfăşurată în 20 mai 2020, era o reuniune de muncă.

#Boris Johnson #demisie #Marea Britanie

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare