Belarus a decis astăzi, 28 iunie, să înceteze acțiunile Acordului privind Parteneriatul Estic al Uniunii Europene și să se retragă din acest Parteneriat, informează Realitatea.md.

În acest sens, ambasadorul UE la Minsk, Dirk Schuebel, a fost chemat la Ministerul de Externe de la Minsk, să dea explicații privind sancțiunile impuse de autoritățile europene.

„Belarus a inițiat procedura de încetare a prevederilor Acordului de Asociere cu UE. Noi nu putem să îndeplinim obligațiunile în cadrul acestui Acord, în condiții de sancțiuni și restricții. Cu profund regret constatăm, că această stopare a acțiunilor prevăzute în Acord ar putea să se răsfrângă negativ asupra relațiilor noastre cu UE, în domeniul migrației ilegale și crimei organizate.

Reprezentantul permanent al Republicii Belarus în UE este rechemat la Minsk pentru consultări. Șefului Diplomației UE în Belarus de asemenea îi este recomandat să plece la Bruxelles pentru consultări, ca să le transmită liderilor poziția oficială a Belarusului privind neadmiterea sancțiunilor”, se menționează într-un comunicat oficial al Ministerului de Externe de la Minsk.

De asemenea, Belarus anunță sancțiuni similare pentru liderii europeni, în ceea ce ține de intrarea pe teritoriul său, dar și informează că vor urma și alte sancțiuni.

Amintim, că anterior UE a înghețat activele și a pus interdicții de intrare pentru circa 78 de persoane, inclusiv membrii de familie ai președintelui Alexandr Lukashenko. Totodată, au fost introduse măsuri restrictive împotriva mai multor oameni de afaceri, rectori ai universităților, procurori, judecători, ofițeri de poliție și personal militar.

La summitul din 25 mai, liderii statelor și guvernelor statelor membre UE au convenit să pregătească sancțiuni împotriva Belarusului pentru aterizarea forțată a unui avion Ryanair la Minsk și a reținerii fondatorului canalului de opoziție Telegram NEXTA, Roman Protasevich, care se afla la bordul avionului.

#Belarus #UE

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.