UPDATE 09:05: Secretariatul Parlamentului confirmă retragerea lui Lupașcu.

„Confirmăm, pe această cale, faptul că o copie a scrisorii înregistrată la Curtea Constitutuțională și semnată de Boris Lupașcu a ajuns în Cancelaria Parlamentului, prin poștă”, se arată într-un răspuns al Parlamentului.

Răsturnare de situație. Boris Lupașcu, fost procuror și avocat, numit judecător la Curtea Constituțională acum patru zile de către deputații PSRM-ȘOR, a decis să renunțe la mandat și solicită anularea hotărârii. Cel puțin asta se arată într-o declarație expediată Parlamentului și Curții Constituționale.

„În legătură cu bulversarea societății, în rezultatul adoptării, la 23.04.2021, de către Parlament, a hotărârii de numire a subsemnatului în funcție de judecător la Curtea Constituțională, urmărind scopul instaurării liniștii în societate la maxim antagonizată prin declarațiile absolut populiste a unor politicieni și pretinși formatori de opinie, dar și neacceptând categoric lezarea în continuare a imaginii Înaltei Curți, solicit respectuos anularea actelor care au stat la baza desemnării în această funcție, în legătură cu renunțarea benevolă la mandatul încredințat”, scrie Lupașcu în declarație.

Declarația a fost semnată ieri, 26 aprilie, însă expediată în această dimineață.

Amintim că, vineri, 23 aprilie curent, PSRM-ȘOR-Pentru Moldova au aprobat două hotărâri de Parlament prin care practic au demis-o pe Domnica Manole din funcția de judecătoare a Curții Constituționale, lucru care nu este posibil, conform Constituției și normelor legale și au numit un nou magistrat la CCM, Boris Lupașcu.

#CC #cerere #hotarare

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.