Comisia Electorală Centrală s-a răzgândit și și-a modificat propria decizie aprobată sâmbătă. Mai exact este vorba despre hotărârea care prevede modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 5 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”.

Astfel, în urma ședinței de astăzi s-a decis deschiderea a 146 de secții de votare în străinătate, ci nu 139 așa cum s-a anunțat anterior.

Pro au votat 8 membri CEC, iar unul a fost împotrivă.

A fost suplinit numărul secțiilor de votare pentru Republica Federală Germană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord cu câte trei unități. Totodată, au fost adăugate două secții de votare în Republica Franceză și o secție de votare în Republica Italiană, localitatea Rimini.

De asemenea a fost exclusă secția de votare pentru or. Oradea (România) și o secție pentru or. Atena (Republica Elenă).

Amintim că, în ședința de ieri, membrii Comisiei Electorale Centrale au amânat dezbaterea proiectului de Hotărâre care prevede modificarea anexei la hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4966 din 5 iunie 2021 „Cu privire la constituirea secțiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021”.

La ședință s-au prezentat doar șase membri din nouă. Astfel, Veaceaslav Agrigoroaie, Vasile Gafton și Andrei Volentir au absentat de la ședință.

Realitatea.md amintește că sâmbătă, 5 iunie, CEC, cu votul a cinci membri, a decis ca peste hotarele țării să fie deschise doar 139 de secții de vot și nu 190, așa cum au recomandat reprezentanții MAEIE. Asupra numărului 139 a insistat secretarul general al CEC-ului, fostul socialist Maxim Lebedinschi, deși MAEIE a informat instituția că dispune de resurse pentru a deschide cele 190 de secții.

Luni, 7 iunie, secretarul de stat al MAEIE, Eugen Revenco, a confirmat că în lista inițială și ultima poziție pe care MAEIE a transmis-o către CEC, instituția a precizat că Ministerul Afacerilor Externe are logistica pregătită, capacitățile coordonate din timp cu ambasadele, fiind verificate locațiile unde pot fi amplasate secțiile și devizul de cheltuieli în cazul în care ar fi nevoie să se acopere cu surse financiare suplimentare.

Ulterior, ieri, Prim-ministrul Republicii Moldova, Aureliu Ciocoi, a venit cu o reacție în care precizează că Guvernul va face tot posibilul pentru acoperirea financiară a bunei organizări a scrutinului electoral atât în țară, cât și peste hotare. Mai mult, Guvernul nu a dat niciun indiciu că nu ar avea capacitatea să acopere cheltuielile pentru deschiderea secțiilor de votare din străinătate, în cazul în care numărul acestora ar fi fost mai mare.

#alegeri #CEC #decizie #diasporă #proteste

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la Bruxelles, măsuri restrictive împotriva a altor 17 entități și zece indivizi implicați în acțiuni de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei, scrie Ziarul de Iași.

Decizia UE vizează indivizi și entități responsabile pentru deportarea ilegală și transferul forțat sistematice ale copiilor ucraineni către Federația Rusă și în interiorul teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, dar și pentru asimilarea lor forțată, inclusiv îndoctrinarea și educația militarizată.

Printre entități se numără Comitetul pentru turism din Moscova și două companii rusești ce oferă servicii de recreere și turism pentru copii, implicate în organizarea de activități concentrate pe istoria rusă, comemorările militare și educație militar-patriotică.

Pachetul de sancțiuni include și Tabăra internațională pentru copii Songdowon, o insituție operată de stat în Coreea de Nord. Tabăra participă la programe ce implică transferul de copii ucraineni din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei în coordonare cu Federația Rusă.

Măsurile restrictive adoptate de UE au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cum arată situația deportărilor

De la începerea războiului de agresiune contra Ucrainei, Rusia a deportat și a transferat forțat peste 20.500 de copii ucraineni. Aceste acțiuni constituie încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor fundamentale ale copilului și sunt menite să șteargă identitatea ucraineană.

Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni masive și fără precedent împotriva persoanelor și entităților implicate în invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Începând din martie 2014, UE a impus progresiv Moscovei măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei (2014), la invadarea pe scară largă a Ucrainei (2022) și la anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson (2022).

Până în prezent, UE a adoptat 21 pachete de sancțiuni contra Rusiei, cel mai recent pe 23 iulie. Atunci, UE a decis interdicția de acces în porturi pentru încă 41 de nave din ”flota fantomă” a Rusiei, interzicerea tranzacțiilor cu alte 33 de instituții de credit și financiare ruse și patru bănci din țări din afara UE. De asemenea, pe lista persoanelor și entităților sancționate au fost adăugate 218 nume.