Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică se întrunește azi în ședință. Asta după ce săptămâna trecută s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de cazuri noi de COVID-19. Informația ne-a fost confirmată de șefa serviciului informare și comunicare de la Ministerul Sănătății, Elena Mudrîi.

Săptămâna trecută și vicepremierul Andrei Spînu a declarat că urmează ca CNESP să se întrunească pentru a lua mai multe decizii. Acesta a vorbit despre situația epidemiologică în Republica Moldova, fiind invitat în studioul emisiunii „Puterea a Patra” de la canalul N4. Conform oficialului, numărul de infectări devine mai mic, iar autoritățile discută despre „relaxări serioase”.

Ultima decizie aprobată de CNESP a fost în data de 1 martie. Atunci au fost aprobate mai multe decizii. Astfel, de la începutul lunii martie toate instituțiile de învățământ general, de învățământ profesional tehnic și superior din țară au început să activeze în regim obișnuit, cu prezență fizică și cu respectarea măsurilor de siguranță. De asemenea, unitățile de alimentație publică din localitățile unde se atestă cod portocaliu au început să activeze la capacitate maximă în spațiile exterioare și interioare, cu obligația ca toți clienții să prezinte certificatul COVID.

Precizăm că, începând cu 9 martie, autoritățile de la București au ridicat măsurile epidemiologice impuse în contextul pandemiei. La traversarea frontierei nu se mai solicită formularul de localizare și dovada vaccinării, iar măștile nu sunt obligatorii, însă necesare.

Relaxările ce țin de pandemia au început încă în luna februarie în mai multe țări din Europa. Astfel, după doi ani de pandemie Italia, primul focar european, a anunțat că masca de protecție nu va mai fi obligatorie afară. O măsură similară a fost anunțată și în Spania, în timp ce statele nordice au adoptat planuri în etape. Danemarca și Marea Britanie sunt statele de pe continent care au renunțat aproape integral la restricții.

În Grecia toţi călătorii care au certificat european valabil nu mai sunt obligaţi să efectueze un test PCR pentru intrarea în Grecia. Totodată, Suedia renunţă la purtarea măştii în spaţii aglomerate sau în mijloacele de transport.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#anularea restricțiilor #CNESP #COVID-19 #pandemie

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.