Consiliul Superior al Procurorilor vine cu mai multe precizări, după ce în dimineața zilei de astăzi, toți membrii Comisiei speciale de preselecție a candidaților la șefia PCCOCS și-au dat demisia. Potrivit CSP, în actualele condiții, este imposibil de continuat concursul.

În acceași notă informativă se mai menționează că în ședința de astăzi, 1 februarie, s-au întrunit doar trei din cei cinci membri ai Comisiei speciale, care au luat act de cererea lui Eugeniu Rurac, candidat la funcția de procuror – șef al PCCOCS, de retragere din concurs.

„Astăzi, 1 februarie 2023, Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror – șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale urma să intervieveze candidații înscriși în concurs. Membrii Comisiei au fost informați și despre retragerea domnului Ion Guceac din calitatea de membru, care a absentat la ședință. Totodată, Comisia specială a luat act de cererile verbale ale celorlalți trei membri (Tudor Osoianu, Roman Eremciuc și Boris Poiată) privind retragerea din componența Comisiei. Astfel, Comisia a constatat imposibilitatea continuării concursului pentru funcția de procuror – șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, informând candidații rămași în concurs despre decizia luată. În continuare Comisia specială de preselecție va notifica Consiliul Superior al Procurorilor despre decizia adoptată. După luarea deciziei de către membrii prezenți la ședința Comisiei speciale, în corespondența instituțională a CSP a parvenit cererea domnului Iulian Groza despre retragerea din calitatea de membru al Comisiei speciale”, anunță CSP.

Amintim că în dimineața zilei de astăzi toți membrii Comisiei speciale de preselecție a candidaților pentru șefia PCCOCS, au demisionat.

Ieri, 31 ianuarie, membrii Consiliului Superior al Procurorilor au votat împotriva anulării concursului de la șefia Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), deși ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a insistat pentru anularea imediată a acestuia. Așadar, concursul pentru șefia PCCOCS va continua.

Întrebat de jurnaliști ce are de gând să facă mai departe, Litvinenco a spus că va încerca să găsească soluții legale pentru anularea acestuia.

Iulian Groza, membru al Comisiei speciale de preselecție a candidaților la funțcia de șef al PCCOCS, a anunțat câteva zile în urmă că ar fi fost intimidat și a cerut CSP-ului să anuleze imediat concursul de la PCCOCS. Groza suținea că „acest concurs este lovit de vicii, iar integritatea și credibilitatea procesului de selecție si a rezultatelor concursului sunt afectate grav.”

#concurs #CSP #PCCOCS

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.