Curtea Constituțională a validat joi, 16 octombrie 2025, rezultatele scrutinului parlamentar, ceea ce înseamnă că președinta Maia Sandu urmează să convoace prima ședință a noului Parlament. Conform legii, aceasta trebuie să aibă loc în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, adică până pe 28 octombrie.

Potrivit IPN, în debutul ședinței, președinta Curții, Domnica Manole, a anunțat că pe rolul Curții Supreme de Justiție și al Curții de Apel, nu se află în prezent niciun dosar care să vizeze contestații în materie electorală.

În cadrul prezentării raportului, președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman, a declarat că, pe parcursul perioadei electorale, infrastructura de stat a fost vizată de aproximativ un miliard de atacuri cibernetice. Ea a subliniat că, ori de câte ori a fost necesar, CEC a intervenit pentru a proteja integritatea procesului electoral, iar deciziile instituției au fost confirmate ulterior de instanțele de judecată.

Domnica Manole a atras atenția asupra riscului ca la viitoarele scrutine să apară probleme și mai grave, în special din cauza fenomenului dezinformării în mediul online. „La scrutinul viitor am putea să ne confruntăm cu probleme mai mari. De ce nu s-au luat măsuri până acum?”, a întrebat președinta Curții.

Angelica Caraman a adăugat că amploarea dezinformării online rămâne o „temă pentru acasă” și un subiect care necesită acțiuni mai ferme pe viitor.

În cadrul ședinței, partidele politice și-au exprimat pozițiile cu privire la procesul electoral. Blocul Patriotic a solicitat ca rezultatele alegerilor să nu fie validate. Reprezentanții formațiunii susțin că aprecierea scrutinului ca fiind „parțial liber și parțial corect” este „cel puțin modestă și înșelătoare”.

De cealaltă parte, Partidul Acțiune și Solidaritate a cerut recunoașterea alegerilor și validarea mandatelor de deputat, argumentând că „scrutinul a fost corect, transparent și legal, cu mici abateri”. O poziție similară a avut și liderul Partidului Politic Democrația Acasă, Vasile Costiuc, care a solicitat validarea alegerilor și a mandatelor de deputat.

Reprezentanții Blocului Alternativa, dar și cei ai Partidului Politic Partidul Nostru, nu au fost prezenți la ședința de astăzi. Cu o zi înainte de ședința Curții, liderul PPPN, Renato Usatîi, a declarat că nu vede rost să se prezinte, întrucât este clar că CC va valida rezultatele și mandatele tuturor mandatelor.

În urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie, Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut 55 de mandate, Blocul electoral Patriotic – 26 de mandate, Blocul electoral Alternativa – 8 mandate, Partidul Politic Partidul Nostru și Partidul Politic Democrația Acasă au obținut câte 6 mandate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.