Procurorul General interimar, Dumitru Robu a primit pază de stat. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de reprezentanții Serviciului Protecție și Pază de Stat.

„Procurorul General interimar, dl Dumitru Robu beneficiază de protecție de stat din partea SPPS, în baza art. 6 alin (3), al Legii 134/2008 cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat”, se arată în răspunsul SPPS oferit redacției Realitatea.md.

Potrivit articolului invocat de SPPS, Robu a primit pază de stat la solicitarea șefei statului. Cei de la SPPS nu au oferit mai multe detalii despre solicitarea Maiei Sandu.

Realitatea.md amintește că Dumitru Robu a fost ales pentru exercitarea interimatului șefiei Procuraturii Generale, în ședința extraordinară a CSP din 6 octombrie curent, funcție pe care a mai exercitat-o și în 2019, când Blocul ACUM (Platforma DA și PAS) era în coaliție cu PSRM. Membrii CSP au propus să se aleagă din două candidaturi – Dumitru Robu și Victoria Furtună.

Președinta Maia Sandu deja a semnat decretul, nu înainte ca această hotărâre să fie semnată de 10 membri ai CSP.

Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe data de 5 octombrie, după ce în ședința extraordinară a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a fost desemnat procurorul anticorupție Victor Furtuna să investigheze pretinsele ilegalități, în urma sesizării deputatului PAS Lilian Carp împotriva procurorului general. Mai târziu, seara, au avut loc percheziții în biroul și acasă la el, după care a fost reținut pentru 72 de ore pe patru capete de acuzare: abuz de putere, depășirea atribuțiilor de serviciu, corupere pasivă și declarații mincinoase în fața organelor.

Potrivit sesizării lui Lilian Carp, în fapt, Alexandr Stoianoglo este învinuit că a permis acordarea indemnizației fostului procuror-șef al PCCOCS Nicolae Chitoroagă, în timp ce era urmărit penal; de faptul că a renunțat la învinuirile aduse lui Veaceslav Platon și în baza anumitor proprietăți deținute de Svetlana Curdova, soția sa; dar și de semnarea raportului referitor la proiectul privind modificarea Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului prin care s-ar fi permis unor companii străine să efectueze spălări de bani în Republica Moldova. Alexandr Stoianoglo nu-și recunoaște vina și a susținut că este o răzbunare din partea guvernării.

#Dumitru Robu #paza de stat #PG #SPPS

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.