Marcel Ciolacu a fost desemnat premier de Klaus Iohannis, urmând ca noul Guvern al României, să fie învestit luni, 23 decembrie 2024. Noul Executiv ar urma să fie format din 16 ministere, dintre care 8 vor fi la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR, care a primit ministerele cu bani, respectiv Dezvoltării și al Finanțelor.

„Coaliția formată din PSD, PNL, UDMR și minorități s-a hotărât să construiască o majoritate și un Guvern. Astăzi, deja, în Parlament s-a verificat această majoritate și este certă. Coaliția proeuropeană mi-a propus un candidat pe care am decis să-l accept. În consecință, desemnez pentru poziția de prim-ministru al Guvernului României pe domnul Marcel Ciolacu.

În același timp, dați-mi voie să doresc mult succes noii coaliții, o coaliție pro-europeană, pro-România, care are toate șansele să continue parcursul foarte bun al României după reușitele economice indiscutabile după intrarea României în spațiul Schengen și cred că vor face față foarte bine problemelor cu care acum cert ne confruntăm: construirea bugetului și stabilirea calendarului pentru alegerile prezidențiale. Mult succes, domnule prim-ministru desemnat”, a declarat președintel României.

Totodată, la Palatul Victoria vor fi trei vicepremieri: Marian Neacșu, Cătălin Predoiu și Tánczos Barna. Anunțul de la Cotroceni a venit la câteva ore după ce PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au semnat acordul pentru funcționarea coaliției. Liderii partidelor coaliției pro-europene au convenit și să aibă un candidat comun la Președinție, în persoana lui Crin Antonescu. Decizia urmează să fie votată în forurile de conducere ale fiecărui partid.

Crin Antonescu, anunțat candidat comun pentru președinție: PSD, PNL, UDMR și minoritățile au agreat formarea guvernului

Marcel Ciolacu a mai fost desemnat premier de Klaus Iohannis în iunie 2023, când a devenit prim-ministru ca urmare a alianţei politice dintre PSD, PNL, UDMR şi minorităţi din noiembrie 2021, prin care s-a convenit ca premierul să fie schimbat la fiecare un an şi jumătate între preşedinţii PNL şi PSD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a fost premier între noiembrie 2021 – iunie 2023, iar lui Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, i-a revenit postul din iunie 2023.

#Marcel Ciolacu #premier #Romania

Experți internaționali au fost implicați în investigarea atacului cibernetic din octombrie, în urma căruia au fost accesate datele personale a circa 450.000 de oameni din Republica Moldova. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) încearcă să reconstituie traseul atacului pentru a stabili cine l-a organizat. Declarațiile au fost făcute de directorul SIS, Alexandru Musteața, luni, 9 noiembrie, la Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene, desfășurată la Chișinău.

Șeful SIS a explicat că ancheta se desfășoară împreună cu alte instituții naționale și cu specialiști din străinătate. Autoritățile încearcă să stabilească dacă în spatele atacului se află o grupare de criminalitate cibernetică sau un actor statal.

„Noi ne implicăm și investigăm alături de colegii noștri din celelalte instituții prezența sau absența unui actor statal. Pentru că sunt și grupări criminale cibernetice care fac acțiuni de acest fel, prin furt de date, criptare de date și așa mai departe”, a declarat Alexandru Musteața.

Potrivit acestuia, identificarea țării din care a pornit atacul nu este atât de simplă. Faptul că hackerii au folosit o adresă IP dintr-un anumit stat nu înseamnă neapărat că atacul a fost organizat de acolo.

„Atacul care a venit de pe un IP, dintr-o țară X, contra Republicii Moldova, acela este un traseu, deci pe acolo a trecut atacul, dar nu înseamnă că de acolo a pornit. Noi lucrăm acum ca să identificăm tot traseul atacului, pentru a putea face atribuirea exactă către cel care este vinovat”, a explicat directorul SIS.

Amintim că, atacul cibernetic a vizat infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică (AGE). Potrivit explicațiilor oferite de președinta Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate (CNS) din 6 noiembrie, o vulnerabilitate a sistemelor a permis accesarea registrelor mai multor instituții prin intermediul unei aplicații care avea drepturi de acces defectuoase.

Cererile automate au început în seara zilei de 19 octombrie și au fost transmise prin peste 638 de adrese IP. Cea mai intensă zi a fost 20 octombrie, când au fost înregistrate aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi, au fost extrase peste 260.000 de date despre rude.

La 21 octombrie, AGE a oprit extragerea acestui tip de informații. Blocarea atacatorilor a început la 23 octombrie și a fost încheiată a doua zi, când aceștia nu au mai putut accesa datele personale.

Maia Sandu a precizat că ultimele evaluări indică accesarea datelor a circa 450.000 de persoane. Inițial, autoritățile anunțaseră un număr de aproximativ 750.000 de persoane, însă cifra a fost revizuită după verificarea informațiilor disponibile.

Președinta a mai recunoscut că instituțiile statului au comunicat cu întârziere despre incident și că lipsa unui protocol pentru astfel de situații a dus la ezitări în reacția autorităților.

În urma atacului, directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a dat demisia la 28 octombrie. Totodată, sub coordonarea prim-ministrului va fi creat un grup de lucru care să identifice soluții pentru problemele de securitate cibernetică, iar CNS va reveni asupra subiectului peste trei luni.