Marcel Ciolacu a fost desemnat premier de Klaus Iohannis, urmând ca noul Guvern al României, să fie învestit luni, 23 decembrie 2024. Noul Executiv ar urma să fie format din 16 ministere, dintre care 8 vor fi la PSD, 6 la PNL și 2 la UDMR, care a primit ministerele cu bani, respectiv Dezvoltării și al Finanțelor.

„Coaliția formată din PSD, PNL, UDMR și minorități s-a hotărât să construiască o majoritate și un Guvern. Astăzi, deja, în Parlament s-a verificat această majoritate și este certă. Coaliția proeuropeană mi-a propus un candidat pe care am decis să-l accept. În consecință, desemnez pentru poziția de prim-ministru al Guvernului României pe domnul Marcel Ciolacu.

În același timp, dați-mi voie să doresc mult succes noii coaliții, o coaliție pro-europeană, pro-România, care are toate șansele să continue parcursul foarte bun al României după reușitele economice indiscutabile după intrarea României în spațiul Schengen și cred că vor face față foarte bine problemelor cu care acum cert ne confruntăm: construirea bugetului și stabilirea calendarului pentru alegerile prezidențiale. Mult succes, domnule prim-ministru desemnat”, a declarat președintel României.

Totodată, la Palatul Victoria vor fi trei vicepremieri: Marian Neacșu, Cătălin Predoiu și Tánczos Barna. Anunțul de la Cotroceni a venit la câteva ore după ce PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au semnat acordul pentru funcționarea coaliției. Liderii partidelor coaliției pro-europene au convenit și să aibă un candidat comun la Președinție, în persoana lui Crin Antonescu. Decizia urmează să fie votată în forurile de conducere ale fiecărui partid.

Crin Antonescu, anunțat candidat comun pentru președinție: PSD, PNL, UDMR și minoritățile au agreat formarea guvernului

Marcel Ciolacu a mai fost desemnat premier de Klaus Iohannis în iunie 2023, când a devenit prim-ministru ca urmare a alianţei politice dintre PSD, PNL, UDMR şi minorităţi din noiembrie 2021, prin care s-a convenit ca premierul să fie schimbat la fiecare un an şi jumătate între preşedinţii PNL şi PSD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a fost premier între noiembrie 2021 – iunie 2023, iar lui Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, i-a revenit postul din iunie 2023.

#Marcel Ciolacu #premier #Romania

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.