Mariana Alexandru, procuroră DIICOT România, a fost propusă în calitate de membră din partea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), în componența Comisiei de evaluare a performanțelor procurorului general. În urma deliberărilor, candidatura acesteia a fost acceptată de majoritatea membrilor în ședința de luni, 22 noiembrie curent.

Ce se știe, pe scurt, despre Mariana Alexandru?

Mariana Alexandru este procuroră la DIICOT România în prezent. Deține o experiență DNA și a fost acreditată anterior de Uniunea Europeană pentru a consilia Procuratura şi Centrul Naţional Anticorupţie din Moldova. Era vorba de anul 2015, când a fost și la Chișinău cu această ocazie.

Atunci, în urma analizei, Mariana Alexandru a constatat diferențe fundamentale de sistem în cadrul CNA, PA, dar și sistemul judecătoresc.

„Am constatat o diferență fundamentală de sistem, în fața instanței de judecată în special. În RM am fost suprinsă să constat că dosarele PA sunt fixate printr-un act departamental, un ordin al Procurorului General, un act inferior care poate fi oricând modificat. Însă procurorul poate să-și schimbe părerea peste noapte. Vă imaginați ce consecințe negative poate genera un cadru legislativ realizat în această manieră?!”.

Despre evaluarea lui Stoianoglo

Amintim că CSP a decis demararea procesului de evaluare la sesizarea președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Se întâmplă după ce în luna august 2021 Parlamentul a modificat Legea cu privire la Procuratură, ceea ce permite ca activitatea procurorului general să poată fi evaluată cel mult o dată în an. Important este că, în cazul în care sunt depistate carențe și încălcări, acesta poate fi demis de șeful statului, la propunerea CSP.

Alexandr Stoianoglo, când încă nu era suspendat din funcție, s-a expus împotriva modificărilor în cauză, argumentând că asta ar însemna încălcarea principiului separării puterilor în stat, adică o ingerință în justiție. Mai târziu, a fost suspendat, fiind reținut pe patru capete de acuzare. Este învinuit că a permis acordarea indemnizației fostului procuror-șef al PCCOCS Nicolae Chitoroagă, în timp ce era urmărit penal; de faptul că a renunțat la învinuirile aduse lui Veaceslav Platon și în baza anumitor proprietăți deținute de Svetlana Curdova, soția sa; dar și de semnarea raportului referitor la proiectul privind modificarea Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului prin care s-ar fi permis unor companii străine să efectueze spălări de bani în Republica Moldova.

Alexandr Stoianoglo nu-și recunoaște vina și este de părere că ar fi o răzbunare din partea guvernării. În prezent, se află în arest la domiciliu.

Recent, și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a desemnat un membru în componența Comisiei de evaluare a performanțelor activității Procuraturii Generale sau, mai pe scurt, a celei lui Alexandr Stoianoglo. Membrii CSM au găsit un consens asupra candidaturii fostei judecătoare Lidia Bulgac.

#Alexandr Stoianoglo #CSP #evaluare #Mariana Alexandru

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.