Parlamentul a aprobat, cu 54 de voturi, instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic din Republica Moldova pentru o perioadă de 60 de zile. Aceasta va intra în vigoare la 26 septembrie.

Declararea stării de urgență are drept scop prevenirea penuriei de combustibili și asigurarea continuității furnizării energiei electrice, gazelor naturale și agentului termic. De asemenea, măsurile vizează gestionarea deficitului hidrologic din bazinele fluviilor Nistru și Prut și asigurarea alimentării cu apă potabilă, securizarea nodurilor vitale de captare a apei și atenuarea impactului economic asupra consumatorilor vulnerabili în perioada de toamnă-iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.

VIDEO Guvernul cere instituirea stării de urgență în energie și domeniul hidrologic: Parlamentul decide astăzi

#aprobare #parlament #sectoarele energetic și hidrologic #stare de urgenta

Premierul Vasile Tofan a declarat că proiectul bugetului de stat pentru anul 2027 a fost întors pentru revizuire, deoarece autoritățile consideră că unele cheltuieli trebuie reduse mai mult. Guvernul își propune să diminueze deficitul bugetar, care a depășit 5% din PIB, prin economii în ministere și agenții. Declarațiile a fost făcute în cadrul emsiunii „На грани” la Exclusiv TV.

„Trebuie să trăim în limita mijloacelor pe care le avem. Atunci când deficitul bugetar a depășit deja 5% din PIB, consider că am ajuns să cheltuim peste posibilitățile noastre”, a declarat premierul.

Potrivit lui Tofan, ministerele și agențiile au primit încă din septembrie sarcini concrete privind reducerea cheltuielilor și a personalului. Unele instituții ar putea fi comasate pentru a diminua costurile administrative.

„Dacă avem, de exemplu, patru agenții care se ocupă de aceeași activitate, poate ar trebui să le comasăm într-una singură. Astfel, am avea un singur contabil, un singur jurist și un singur specialist în resurse umane, în loc de câte patru”, a explicat șeful Executivului.

Premierul a recunoscut că aceste măsuri ar putea întâmpina rezistență, dar a afirmat că este hotărât să ducă procesul până la capăt. El a dat drept exemplu reforma administrativ-teritorială, prin care structura actuală de 32 de raioane ar urma să fie înlocuită cu trei regiuni, ceea ce ar permite, în opinia sa, reducerea cheltuielilor administrative.

Tofan a precizat că Guvernul trebuie să facă economii și pentru a putea acoperi alte obligații bugetare, inclusiv acordarea compensațiilor și majorarea salariilor.

În același timp, autoritățile își propun să reducă din costurile de deservire a datoriei publice, prin transferarea unei părți din datoria internă în datorie în valută, care, potrivit premierului, este mai ieftin de finanțat.

Deocamdată, șeful Executivului nu a prezentat cifrele finale ale bugetului pentru 2027, menționând că documentul nu este definitivat. Potrivit legislației, proiectul bugetului de stat trebuia prezentat Parlamentului până la 15 octombrie.