Sergiu Burduja, șeful Serviciul Vamal, și-a depus demisia. Acesta a anunțat colegii despre decizia sa astăzi. Informația a fost confirmată de către Olesea Pușcașu, ofițerul de presă al instituției.

Burduja a fost numit în funcția de director în luna ianuarie 2020.

Instituția a publicat și mesajul acestuia:

„Am avut oportunitatea să lucrez în ultimii doi ani cu o echipă foarte bună, formată din oameni profesioniști și entuziaști. Mulțumesc, dragi colegi, pentru dedicația cu care v-ați făcut munca în perioada marcată de pandemia COVID-19! Vă mulțumesc pentru că mi-ați oferit credit de încredere și pentru că ne-am sprijinit reciproc în realizarea unui șir de obiective frumoase! Aduc sincere mulțumiri și colegilor din cadrul Ministerului Finanțelor pentru buna colaborare, dar și tuturor partenerilor de dezvoltare pentru suportul oferit în implementarea mai multor proiecte de modernizare. Vă urez mult spor, energie și mari realizări profesionale în continuare! Sunt mândru că am făcut parte din echipa Serviciului Vamal!”

Sergiu Burduja, originar din satul Cucuruzeni, raionul Orhei, și-a făcut studiile la Academia de Studii Economice din Moldova.

Din februarie 2001 până în iulie 2002 a activat în calitate de consilier al Ministrului Finanțelor al Republicii Moldova. Din iulie 2002 până în iulie 2006 a fost Director general al Departamentului control financiar şi revizii al Ministerului Finanțelor. Din iulie 2006 până în noiembrie 2008 – Director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Burduja a mai fost, din noiembrie 2008 până în noiembrie 2009, Director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, iar din februarie 2010 până în iunie 2018 – Șef al Direcției securitate aeronautică, Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova.

Din iunie 2018 până în decembrie 2019 – Șef al Serviciului de securitate, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică al Republicii Moldova. De asemenea, Burduja a mai fost și Director interimar al Serviciului Vamal, Director adjunct al Serviciului Vamal, Șef al Departamentului antifraudă și conformare.

#demisie #Sergiu Burduja #serviciul vamal

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.