Procurorul general suspendat din funcție, Alexandr Stoianoglo, va fi plasat sub control judiciar pentru încă 30 de zile. Asta după ce Curtea de Apel Chișinău a satisfăcut cererea procurorilor.

„În rezultatul examinării demersului, judecătorul de instrucție a admis parțial solicitarea procurorului de caz și a dispus prelungirea măsurii preventive sub formă de liberare provizorie sub control judiciar aplicată în privința Procurorului General suspendat, pe o perioadă de 30 zile”, anunță Procuratura Anticorupție.

Totodată, Procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor pentru acest caz, Victor Furtună, mai anunță că de la începerea anchetei, au fost efectuate mai multe acțiuni de urmărire penală, care au drept scop cercetarea completă și obiectivă a circumstanțelor cazului, după cum urmează:

a fost înaintată învinuirea la 4 persoane;
au fost audiate 14 persoane în calitate de martori, declarațiile cărora în cumulul cu celelalte probe administrate, elucidează circumstanțele cazurilor cercetate;
au fost efectuate peste 40 de examinări a peste 5000 de documente și înscrisuri de ciornă;
au fost formulate către alte state 3 cereri de asistență juridică internațională în materie penală;
au fost efectuate 4 percheziții în urma cărora au fost depistate și ridicate mai multe documente, înscrisuri de ciornă, la fel calculatoare, telefoane mobile și alți purtători de informație electronică;

Astfel, toate calculatoarele, telefoanele mobile și alți purtători de informație electronică ridicate în urma perchezițiilor, au fost supuse expertizelor inginero-tehnice. La moment marea majoritate a rapoartelor de expertiză fiind întocmite, iar concluziile acestora în coroborare cu restul probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, sunt relevante pentru stabilirea adevărului pe caz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Alexandr Stoianoglo a fost reținut în luna octombrie 2021, fiind învinuit inițial de cel puțin patru capete de acuzare: abuz în serviciu, depășirea atribuțiilor, corupere pasivă și darea de informații minciunoase, mai târziu și de favorizarea unui grup criminal organizat.

Măsura preventivă sub formă de liberare provizorie sub control judiciar aplicată în privinţa Procurorului General suspendat a fost prelungită cu 30 de zile. Tot în decembrie, anul 2021, a fost finalizată urmărirea penală pe un capăt de acuzare – depăşire a atribuţiilor de serviciu. Lui Alexandr Stoianoglo i se încriminează că, la eliberarea din funcţie a procurorului Nicolae Chitoroagă, a dispus achitarea îndemnizaţiei de concediere în mărime de 163,9 mii lei, deşi în privinţa procurorului se efectua o urmărire penală, iar, potrivit legii, în asemenea cazuri se suspendă achitarea îndemnizaţiei.

Amintim că la data de 9 decembrie, magistrații Curții de Apel au anulat decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care s-a prelungit arestul la domiciliu și a emis o nouă hotărâre prin care Stoianoglo este plasat sub control judiciar.

Ulterior, la data de 7 februarie, procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo a mai primit 30 de zile de control judiciar.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.

#Alexandr Stoianoglo #Curtea de Apel Chișinău #procuror suspendat

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.