Uniunea Europeană va oferi ajutor Republicii Moldova în cazul în care de la 1 octombrie curent, Gazprom va sista livrarea de gaze naturale țării noastre. Cu aceste declarații a venit astăzi, 30 septembrie, Johannes Hahn, Comisarul European pentru Buget și Administrație, care efectuează o vizită de lucru la Chișinău.

Johannes Hahn a precizat că, acest aspect a fost discutat la întrevederea de astăzi cu președinta țării, Maia Sandu, afirmând că „UE va căuta soluții în cazul în care Rusia va sista gazul pentru Republica Moldova, așa cum a oferit suport și în cazul altor probleme”.

„În cazul în care acest lucru se va întâmpla cu adevărat, deși noi am văzut că Rusia nu-și onorează nici un fel de obligațiuni, nu-și respectă angajamentele. Noi vom face totul ce ne stă în puteri și asta a fost una din temele discuției să vedem cum putem ajuta Moldova în această situație ca să beneficieze de volumul necesar de gaz la un preț rezonabil. Nu pot să vă spun mai multe la moment, dar categoric acesta este scopul nostru de a ajuta Moldova, pentru că suntem conștienți de constrângerea bugetară și financiară din țara dumneavoastră. Este imaginabil ca să punem încă o presiune pe buget, pentru că ar putea exista diferite evoluții. Intenția noastră este să ajutăm Republica Moldova, să dăm toată siguranța cetățenilor și să le oferim o perspectivă clară europeană. În context vom oferi suport, identificând soluții pentru diferite probleme, aceasta fiind parte a înțelegerii noastre a ceea ce înseamnă perspectivă europeană”, a spus oficialul european.

Precizăm că, sâmbătă, 1 octombrie curent expiră contractul de furnizare a gazelor naturale încheiat între Moldovagaz și Gazprom. Furnizorul rus nu a reacționat și nu a dat până în prezent nici un răspuns autorităților Republicii Moldova privind continuarea furnizării țării noastre gaze naturale. Din aceste considerente există riscul unei sistări complete a furnizării gazelor naturale sau limitării volumului acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor #gaze naturale #Johannes Hahn #Maia Sandu #Moldova #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.