Procuratura Anticorupție anunță că l-au citat pe Veaceslav Platon să se prezinte la sediul PA pentru data de 2 noiembrie 2021 în vederea înaintării acuzării. Învinuirile au loc în contextul unui atac raider asupra băncii BC „Moldova-Agroindbank” SA.

Comunicatul emis de PA.

„Având în vedere interesul public sporit în raport cu investigațiile cu privire la acțiunile întreprinse de către unele persoane în perioada anilor 2011-2015 în vederea preluării controlului asupra instituției financiare BC „Moldova-Agroindbank” SA și gestionarea acestei instituții în beneficiul unui grup criminal organizat, comunicăm că investigațiile respective se referă la fapte ce se încadrează juridic conform prevederilor art. 190 alin. (5) Cod penal (Escrocherie săvârșită în proporții deosebit de mari) și art. 243 alin. (3) lit.b) Cod penal (Spălarea banilor în proporții deosebit de mari). În cadrul investigațiilor efectuate s-a constatat că, în scopul implementării planului infracțional, făptuitorii folosind documente false și mijloace financiare provenite din „Laundromatul rusesc” au organizat înregistrarea unor tranzacții în lipsa voinței proprietarilor legali sau a succesorilor acestora, ceea ce le-a permis de a obține un pachet de 28051 de acțiuni al BC „Moldova-Agroindbank” SA, în valoare totală de 28 milioane lei. Conform probelor administrate în cauza penală, procurorii au constatat că, ulterior obținerii pachetului de acțiuni, făptuitorii pentru a deghiza originea ilicită a hârtiilor de valoare sustrase, au tranzacționat acțiunile sustrase către companiile nerezidente al căror beneficiar real era Platon Veaceslav. În perioada 2011-2015, făptuitorii au dobândit 43,11% din acțiunile BC ,,Moldova-Agroindbank” SA care erau deținute de o serie de companii în marea majoritate nerezidenți, beneficiar real al cărora a devenit Platon Veaceslav, ceea ce i-a permis ultimului să preia controlul asupra acestei instituții financiare pe o anumită perioadă”, anunță PA.

Schema „Laundromat”, care se presupune a fi cea mai mare operațiune de spălare de bani din istorie, se referă la zeci de persoane din anturajul politic, domeniul justiției și sectorul financiar-bancar din Republica Moldova. După mai bine de 7 ani de la pornirea urmăririi penale, organizatorii schemei nu au ajuns în fața justiției.

Deși în ancheta din Federația Rusă care se desfășura în paralel cu cea de la noi a fost finalizată acum un an și s-a lăsat cu mandate de arest pe numele lui Veaceslav Platon și a fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc, care figurează ca organizatori ai operațiunii, dar și cu condamnarea Elenei Platon, sora primului, cea din țară nu a ajuns la o finalitate.

#PA #procurori #Veaceslav Platon

Ilan Șor, oligarhul din Moldova condamnat în dosarul „Frauda bancară”, ar fi ajuns să joace un rol important în dezvoltarea unor mecanisme financiare prin care Rusia poate continua să facă tranzacții în pofida sancțiunilor occidentale. O analiză publicată de The Economist, citată de Digi24.ro, descrie ascensiunea lui Șor în cercurile de putere de la Moscova și rolul criptomonedei A7A5.

Potrivit analizei, Șor a creat A7A5, un activ digital care poate fi utilizat pentru transferuri și plăți în afara sistemului bancar tradițional. Instrumentul ar permite unor companii și persoane din Rusia să efectueze operațiuni financiare internaționale, în condițiile în care numeroase instituții rusești au fost excluse din sistemul financiar occidental.

Șor a declarat anterior că mecanismul ar fi facilitat tranzacții comerciale de peste 100 de miliarde de dolari. Apariția sa la Forumul Economic Estic de la Vladivostok, în 2025, unde a anunțat extinderea proiectului, a fost interpretată drept un semnal că beneficiază de susținere la nivel înalt în Rusia.

O rețea financiară care depășește Rusia

Potrivit The Economist, o parte importantă a operațiunilor legate de A7A5 este derulată din Kârgâzstan, care a devenit un punct important pentru comerțul Rusiei cu exteriorul. Autoritățile occidentale au impus sancțiuni unor instituții financiare din această țară, inclusiv unei bănci despre care oficiali americani au afirmat că ar avea legături cu Șor.

Proiectul s-ar fi extins și în alte regiuni. Potrivit publicației, A7A5 și-a deschis birouri în Nigeria și Zimbabwe și urmărește să ajungă și în alte state din Africa și America de Sud. Un specialist de la compania de analiză blockchain Chainalysis avertizează că accesul la miliarde de dolari prin intermediul blockchainului oferă regimului rus o poziție financiară mai avantajoasă decât înainte.

Un model pentru alte state sancționate

Analiza The Economist atrage atenția că adevărata miză ar putea fi mai mare decât simpla evitare a sancțiunilor impuse Rusiei.

Modelul financiar dezvoltat în jurul A7A5 ar putea fi preluat de alte state aflate sub sancțiuni internaționale, precum Iranul, Coreea de Nord sau Cuba, care ar putea încerca să creeze propriile mecanisme de tranzacționare în afara sistemului financiar dominat de Occident.

Un oficial moldovean citat de publicație consideră că sofisticarea schemelor atribuite lui Șor reprezintă o provocare pentru autorități și avertizează că astfel de mecanisme ar putea fi utilizate și în alte scopuri, inclusiv pentru finanțarea unor operațiuni clandestine.

Totuși, proiectul A7A5 s-ar confrunta și cu probleme. Potrivit analizei, unii utilizatori se tem că fondurile ar putea fi blocate atunci când sunt convertite în alte criptomonede, iar activitatea platformei ar fi scăzut în ultimele luni.

Șor, între condamnarea din Moldova și ascensiunea de la Moscova

Ilan Șor este condamnat în Republica Moldova în dosarul fraudei bancare de aproximativ un miliard de dolari și se află în Rusia. Autoritățile de la Chișinău îl acuză că a avut un rol central în frauda care a afectat sistemul bancar moldovenesc.

În ultimii ani, Șor a devenit unul dintre principalii actori ai politicii ruse față de Republica Moldova, fiind sancționat de mai multe state occidentale. The Economist notează că transformarea sa din om de afaceri și politician moldovean într-un antreprenor implicat în dezvoltarea unor mecanisme financiare pentru Rusia reprezintă o evoluție neobișnuită.

În același timp, publicația avertizează că, indiferent de viitorul A7A5, apariția unor asemenea instrumente demonstrează cât de rapid pot fi dezvoltate alternative financiare la sistemul internațional dominat de Occident, complicând eforturile de aplicare a sancțiunilor împotriva statelor și persoanelor vizate.