Vineri, 20 septembrie 2024, a fost ultima zi de recepționare a cererilor pentru înregistrarea participanților la referendumul republican constituțional și a candidaților la funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024. Comisia Electorală Centrală (CEC) a recepționat documentele și listele de subscripție în vederea susținerii a trei candidați la funcția de președinte al Republicii Moldova. Este vorba de Igor Munteanu, desemnat de Partidul Politic Coaliția pentru Unitate și Bunăstare; Natalia Morari, desemnată de un grup de cetățeni și Tudor Ulianovschi, desemnat de un grup de cetățeni.

În urma tragerii la sorţi, CEC a stabilit ordinea lor prealabilă de înscriere în buletinul de vot, după cum urmează: Tudor Ulianovschi – poziția a 10-a; Igor Munteanu – poziția a 11-a; Natalia Morari – poziția a 12-a.

În acest fel, în buletinul de vot la alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova se vor regăsi, cel mult, 12 candidați. Până astăzi, CEC a înregistrat patru candidați (Alexandr Stoianoglo, desemnat de PSRM – poziția 1; Maia Sandu, desemnată de PAS – poziția a 2-a; Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru – poziția a 3-a; Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei – poziția a 4-a), alte opt dosare se află în proces de examinare. Tot pe 20 septembrie 2024, a început campania electorală pentru candidații înregistrați de către CEC în cursa electorală. Candidații a căror dosare sunt în examinare, vor începe campania electorală la data înregistrării.

Cu o zi înainte, au fost înregistrați și au tras la sorți: Octavian Țîcu, desemnat de Blocul electoral „ÎMPREUNĂ” – poziția a 8-a și Victoria Furtună, desemnată de un grup de cetățeni – poziția a 9-a.

De asemenea, pe parcursul zilei, la CEC au fost făcute cinci solicitări pentru înregistrarea în calitate de participant la referendum din partea următoarelor formațiuni politice: Partidul Politic „NOI”, cu opțiunea „DA”; Partidul Politic Partidul Reîntregirii Naționale „ACASĂ”, cu opțiunea „DA”; Partidul Politic Partidul Social Democrat European, cu opțiunea „DA”; Partidul Politic „VICTORIE”, cu opțiunea „NU”; Partidul Politic „VOINȚA POPORULUI”, cu opțiunea „DA”.

Referitor la participanții la referendum, până în prezent, la CEC au fost înregistrați zece subiecți, alte șapte dosare se află în examinare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alegeri prezidentiale #candidati #CEC

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia