Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică, 22 februarie curent, Lăsatul Secului de brânză, iar de mâine începe Postul Mare, perioadă pregătitoare pentru cea mai importantă sărbătoare creștină, Învierea Domnului, care va fi prăznuită anul acesta pe 12 aprilie.

Postul Mare, cunoscut drept Postul Paștelui, este cea mai lungă și mai aspră perioadă de post din calendarul ortodox. Timp de șapte săptămâni, credincioșii sunt chemați la rugăciune, pocăință și înfrânare, într-un demers de apropiere de Dumnezeu, curățire sufletească și intensificare a faptelor bune față de aproape.

Solicitat de IPN, arhimandritul Mihail Fagurel, parohul Bisericii „Nașterea Maicii Domnului” din satul Sămășcani, raionul Șoldănești, a declarat că Postul Mare reprezintă o perioadă de purificare spirituală și apropiere de Dumnezeu.

„Semnificația spirituală a postului este ca sufletul omului să devină mai cinstit și mai curat în fața lui Dumnezeu, prin tot ceea ce facem și gândim în această perioadă, dar și pe tot parcursul vieții”, a menționat preotul.

Potrivit arhimandritului, postul depășește sfera restricțiilor alimentare, fiind un act de curaj pentru fiecare credincios și o oportunitate de a acorda prioritate valorilor duhovnicești în detrimentul celor trupești.

Arhimandritul a subliniat că una dintre regulile esențiale ale postului este cercetarea propriei conștiințe.

„Fiecare om are ceva de mărturisit înaintea lui Dumnezeu”, a afirmat el, menționând că în această perioadă credincioșii sunt îndemnați să se spovedească și să depună eforturi pentru a nu repeta greșelile săvârșite.

Totodată, preotul a îndemnat la evitarea judecării aproapelui și la asumarea propriilor neputințe.

În opinia sa, postul și rugăciunea sunt aripi care îl înalță pe om spre o stare spirituală superioară.

„Postul nu înseamnă doar mâncare și băutură. Înseamnă reținere și schimbare. Este trecerea de la omul trupesc la omul duhovnicesc”, a conchis preotul bisericii din Sămășcani.

Postul Mare amintește de cele 40 de zile petrecute de Mântuitorul Hristos în pustie, imediat după Botezul Său în Iordan, și reprezintă pentru credincioși un timp de reflecție și de reașezare interioară.

Ziua de astăzi este cunoscută și ca Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, un eveniment simbolic care marchează începutul înțelegerii valorii libertății și al parcursului spiritual care conduce spre mântuire, ce se va încheia cu Învierea lui Hristos.

Totodată, aceasta este și Duminica Iertării, prilej cu care creștinii își cer iertare unii altora, pentru a începe Postul Mare cu sufletul împăcat. În biserici se oficiază Vecernia iertării, un moment de profundă încărcătură spirituală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.