Rusia a dat miercuri, 19 iulie curent, un ultimatum ONU, cerând organizației să obţină „rezultate concrete” asupra aplicării componentei ce priveşte exporturile agroalimentare ruseşti inclusă în acordul privind exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, pentru a reveni la masa discuțiilor.

Kremlin amenință coridoarele de cereale: Dacă ceva este oficializat fără Rusia, riscurile trebuie luate în calcul

„ONU are încă trei luni la dispoziţie pentru a obţine implementarea (acordului) şi rezultate concrete”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Dacă ONU reuşeşte să convingă statele occidentale să aplice partea înţelegerii care priveşte eliminarea restricţiilor pentru exporturile ruseşti de cereale şi îngrăşăminte, îngreunate indirect prin efectul sancţiunilor financiare occidentale împotriva Rusiei, atunci Rusia va reveni la negocieri pentru reluarea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră, a adăugat ea.

Concret, pentru a reveni în acord, Rusia a cerut reconectarea băncii agricole ruse Rosselkhoznadzor la sistemul internaţional de plăţi SWIFT, relaxarea sancţiunilor occidentale pentru ca Rusia să poată cumpăra piese de schimb destinate maşinilor şi utilajelor agricole, deblocarea logisticii de transport şi asigurări, deblocarea activelor ruseşti îngheţate de către Occident şi reluarea exporturilor de amoniac rusesc prin conducta Togliatti-Odesa, ce traversează Ucraina şi care necesită reparaţii după ce a explodat pe 5 iunie în ceea ce Moscova crede că a fost o acţiune de sabotaj ucrainean.

În acest timp, Ucraina caută variante pentru a putea continua în siguranţă exporturile de cereale prin porturile sale maritime, ale căror operaţiuni au fost blocate de invazia rusă şi apoi reluate prin acordul ce a permis deschiderea unui culoar pentru exporturile de cereale.

Kremlinul stopează acordul cerealelor. Erdogan: Cred că Putin dorește ca acest pod umanitar să continue

#acord #Cereale #Maria Zaharova #ONU #Rusia #Ucraina #Vladimir Putin

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.