Finlanda şi-a deconectat marţi, 30 iunie curent, reţeaua tradiţională de telefonie fixă, după aproape 150 de ani de funcţionare, devenind astfel încă o ţară care a trecut deplin la infrastructura telefonică digitală, relatează hotnews.ro.

Printre ţările europene, Estonia, Olanda, Norvegia şi Spania au făcut deja acest pas, în timp ce numeroase ţări din întreaga lume instalează cabluri de fibră optică ce pot deservi deopotrivă serviciile de internet şi apelurile vocale.

Reţeaua finlandeză de telefonie fixă fost dată în funcţiune în anii 1880. Dar acum revoluţia digitală a măturat vechea tehnologie bazată pe fire de cupru, astfel că ţara nordică, unde-şi are originea compania Nokia, una dintre promotoarele telefoniei mobile, a văzut utilizarea telefoniei fixe înlocuită complet de tehnologia mobilă.

Elisa, ultimul mare operator de telecomunicaţii din Finlanda care încă mai dispunea de o reţea de telefonie fixă, a marcat sfârşitul acestui serviciu cu un apel între directorul general al companiei, Topi Manner, şi directorul Agenţiei naţionale pentru comunicaţii şi transporturi, Jarkko Saarimaki.

Cei doi, care au discutat despre viitorul tehnologiei mobile, şi-au rememorat mai întâi amintiri legate de telefoanele fixe, primul amintind de adolescenţa sa petrecută la Londra, în anii ’80, când suna acasă o dată pe săptămână, la o oră prestabilită pentru a se asigura că întreaga familie era prezentă.

Compania Elisa anunţase din luna ianuarie că îşi va desfiinţa serviciul de telefonie fixă, afirmând atunci că mai avea doar câteva mii de abonaţi pentru acest serviciu şi că nu a mai vândut abonamente noi în ultimii ani.

Singurii furnizori de telefonie fixă în Finlanda au rămas în prezent câţiva operatori locali, care gestionează câteva mii de abonamente pentru apeluri locale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Finlanda #Telefonie fixa

Deputata Olga Ursu, membră a partidului Mișcarea Alternativa Națională, a mers marți în mai multe localități din nordul țării pentru a vedea situația de pe râul Nistru. Parlamentara a atras atenția asupra nivelului scăzut al apei și a cerut implicarea urgentă a autorităților responsabile de gestionarea crizei.

„Comisia parlamentară pentru mediu trebuie să fie urgent aici, la fața locului. Centrul Național de Management al Crizelor și Consiliul Național de Securitate trebuie să se implice. Este vorba despre securitatea întregii țări și nu depinde de Chișinău, așa cum vor unii să invoce, dar de securitatea statului la cel mai înalt nivel”, a declarat Olga Ursu marți, 29 septembrie.

Deputata a calificat situația observată în mai multe zone ale Nistrului drept „catastrofală”.

Amintim că Republica Moldova se confruntă în această perioadă cu o criză hidrologică fără precedent. În acest context, autoritățile au instituit, începând cu 26 septembrie, stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.

Pe Nistru, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod Roșu pentru sectorul Naslavcea-Camenca. În unele zone, debitul râului a scăzut la doar 10-15% din valorile normale, iar stația de captare din Chișinău este considerată de Ministerul Mediului unul dintre cele mai vulnerabile puncte în actuala situație.

O problemă majoră o reprezintă și nivelul critic al lacului de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina, unde volumul de apă a scăzut cu peste 10 metri.

Situația este dificilă și pe râul Prut, unde nivelul lacului de acumulare Costești-Stânca a scăzut cu 1,28 metri într-o singură lună, iar debitul evacuat a fost redus la 14 metri cubi pe secundă. Potrivit autorităților, dacă nivelul apei va mai scădea cu 72 de centimetri, există riscul ca evacuarea acesteia să nu mai fie posibilă din punct de vedere tehnic. În acest caz, ar putea fi afectată aprovizionarea cu apă a mai multor raioane dependente de această sursă, printre care Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova.