Un caz șocant este anchetat în România, după ce o mamă este acuzată că și-ar fi agresat fiul, l-ar fi ținut fără hrană și apă și l-ar fi obligat să doarmă afară, în frig.

Femeia este cercetată pentru rele tratamente aplicate minorului, fiind suspectată că și-a abandonat și agresat copilul.

Din cauza oboselii fizice și psihice provocate, potrivit anchetatorilor, de propria mamă, băiatul nu a mai putut merge la școală. În acest context, procurorii care investighează cazul au solicitat arestarea preventivă a femeii, însă instanța de judecată a respins propunerea și a plasat-o sub control judiciar, citează presa română.

Băiatul, născut în 2011, ar fi fost supus unor rele tratamente care i-ar fi pus în pericol dezvoltarea intelectuală, fizică și morală. Conform procurorilor, comportamentul femeii față de copil ar fi inclus atât neglijare, cât și acte repetate de violență fizică și verbală.

Din datele anchetei reiese că, în perioada 15-30 septembrie 2025, mama și-ar fi lăsat copilul, în vârstă de 13 ani la acel moment, singur și nesupravegheat într-un apartament din municipiul Beiuș, oferindu-i doar bani pentru a se descurca.

Minorul ar fi fost nevoit să se gospodărească singur, să își gătească și să trăiască fără supraveghere, în timp ce mama sa se afla în străinătate. Totodată, procurorii susțin că, în ultimii doi ani, femeia ar fi fost violentă fizic și verbal cu fiul său, pe care l-ar fi insultat și lovit în repetate rânduri cu un încălțător, cu palma și cu pumnul.

Anchetatorii subliniază că, pe 27 aprilie, femeia l-ar fi lovit pe adolescent cu o piatră în picior.

„În noaptea de 26/27.04.2026, la adresa din comuna Lazuri de Beiuş, sat Cusuiuş, judeţul Bihor, l-a obligat şi i-a impus persoanei vătămate minore M.P.A să doarmă afară, învelindu-se/acoperindu-se cu un sac de dormit, fiind nevoit să-şi facă foc în exteriorul casei pentru a se încălzi, iar ulterior, i-a luat sacul de dormit şi s-a întors în casă. În acest sens, persoana vătămată a fost nevoită să-şi facă şi să-şi întreţină focul în exteriorul imobilului. De asemenea, minorul a fost nevoit să-şi caute alte învelişuri prin gospodărie (un covor pentru a-l folosi pe post de saltea şi o pătură pentru a se înveli). La data de 27.04.2026, minorul a intrat în casă forţând uşa de acces a dependinţei interioare ca urmare a asigurării uşii cu cheia de către G.M.C., s-a băgat sub plapumă pentru a se încălzi, iar ulterior, la revenirea la locuinţă, inculpata l-a lovit cu o bâtă/un par fără a se observa urme de violenţă pe corpul persoanei vătămate”, se arată în documentele procurorilor.

În aceeași perioadă, băiatul ar fi fost ținut fără mâncare și apă. În acest sens, consecințele abuzurilor la care ar fi fost supus minorul sunt considerate grave de către anchetatori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#act de violenta #copil #Romania

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.