Un adolescent de 16 ani a murit în Târgu Jiu, România, așteptând ca ambulanța să îl transporte la alt spital. Copilul ajuns cu peritonită la urgență, însă chirurgul de gardă ar fi refuzat să efectueze intervenția.

Tragedia s-a produs luni seara. Copilul era însoțit de asistenta maternală, care are grijă de el de la 3 ani, când părinții i-au decedat. Băiatul se simțea rău și avea abdomenul tare, iar investigațiile au arătat că are peritonită.

Medicul chirurg pediatru era în concediu medical, iar doctorul de gardă a hotărât să nu opereze, ci să transfere pacientul la spitalul din Craiova, conform hotnews.ro. Pentru că ambulanța spitalului nu avea medic, a fost solicitat un echipaj care să vină de la Craiova.

După aproape șase ore de când a ajuns în secția de primiri urgente, minorul s-a stins din viață. Femeia care îl însoțea susține că medicii i-au spus că nu este de competența lor să intervină, pe când conducerea Serviciului de Ambulanță din Gorj afirmă că existau variante care să corespundă protocoalelor, chiar dacă există deficit de medici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Urmare a celor întâmplate, Colegiul Medicilor a demarat o anchetă, iar Poliția a deschis un dosar penal. Deocamdată se cunoaște că doctorul din Unitatea Primiri Urgență și chirurgul s-au ales cu amenzi de 3000 de roni pentru refuzul de a efectua intervenția, însă planifică să depună contestații.

Chirurgul de gardă a explicat ulterior că decesul ar fi survenit urmare a unor complicații care s-au produs din cauza altor maladii pe care le avea minorul și a menționat că, la momentul când s-a solicitat transferul, tânărul putea merge și avea ritm cardiac și respirație normală. Potrivit medicului, ambulanța ar fi întârzia cu peste trei ore.

În același timp, responsabilii de la Direcția de Sănătate Publică Gorj au depistat nereguli în foile de observație, unde nu ar fi trecut toate mențiunile și nici măcar ora la care băiatul a ajuns la spital.

#adolescent #Craiova #peritonită #spital #Târgu Jiu

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.