Fostul șef al Institutului de Cercetare a Aviației din Rusia, Anatoli Gerașcenko, a murit miercuri, după ce ar fi căzut pe scări. Acesta nu este primul caz de moarte a unui oficial rus în circumstanțe suspecte, scrie site-ul maghiar Blikk.hu.

Universitatea Institutului de Aviație din Moscova (MAI) a anunțat decesul lui Anatoli Gerașcenko, în vârstă de 72 de ani, în declarația sa: „ca urmare a unui accident”, scrie libertatea.ro.

O sursă anonimă a spus că oficialul a murit în campus după ce a căzut pe scări „de la mare înălțime”. Gerașcenko a fost rectorul institutului până în 2015, iar la momentul morții sale era consilier al actualului rector, relatează Insider, citat de site-ul maghiar, care îl descriu ca fiind un aliat al Kremlinului. El a primit mai multe distincții de top din partea statului, inclusiv un Ordin de merit pentru patrie de primă clasă, a declarat institutul.

Institutul a descris moartea drept o „pierdere colosală”, a precizat că va lansa o anchetă privind decesul, la care vor participa reprezentanți ai MAI rus, ai Ministerului rus al Educației și Științei și ai Inspectoratului de Stat al Muncii din Moscova.

Universitatea dezvoltă mai multe tehnologii cu aplicații militare – cum ar fi inteligența artificială, dronele, avionica și cercetarea aerospațială – și are legături cu Ministerul rus al Apărării, scrie Business Insider.

Cele două publicații nu au și detaliat legăturile acestuia cu Kremlinul. Moartea lui Gerașcenko urmează unei serii de decese a personalităților ruse de rang înalt în jurul Kremlinului, în special a celor legate de sectoarele tehnologice și energetice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 13 septembrie, de exemplu, cadavrul lui Ivan Pechorin a fost spălat la țărm la peste 100 de mile de unde a căzut de pe o navă cu viteză în Vladivostok cu trei zile mai devreme. Pechorin a fost șeful aviației pentru Corporația de Dezvoltare a Orientului Îndepărtat și Arctic din Rusia și a vorbit recent la o conferință la care Putin a ținut discursul principal.

Iar unul dintre șefii Lukoil, în vârstă de 67 de ani, Ravil Maganov, a murit pe 1 septembrie după ce „a căzut de pe fereastra unui spital ”.

#decis #Kremlin #moscova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.