Alpinistul polonez Andrzej Bargiel a coborât pe schiuri de pe Everest, devenind prima persoană care a realizat această performanţă fără oxigen suplimentar, au anunţat joi echipa sa şi organizatorul expediţiei. După ce a atins cel mai înalt vârf din lume, la 8.848 de metri, fără mască de oxigen, el a pornit luni pe schiuri pe pantele înzăpezite ale acestui munte himalayan. Mai mult, din cauza ninsorilor puternice, Bargiel a petrectut 16 ore în aşa-numita „zona morţii”, scrie antena3.ro.

Videoclipurile postate pe contul său de Instagram îl arată escaladând vârful cu schiurile în spate înainte de a coborî apoi pe zăpada imaculată. Everestul a fost coborât pe schiuri de mai multe ori, dar niciodată complet şi fără utilizarea buteliilor de oxigen, asa cum a reuşit să facă alpinistul în vârstă de 37 de ani.

Chhang Dawa Sherpa de la Seven Summit Treks, organizatorul expediţiei, a declarat că alpinistul polonez a schiat până la Tabăra 2, unde a petrecut o noapte, înainte de a-şi continua coborârea spre tabăra de bază, tot pe schiuri, a doua zi.

„A fost extrem de dificil şi nimeni nu o mai făcuse până atunci, darămite fără oxigen”, a spus Chhang Dawa Sherpa.

Ninsorile abundente l-au obligat să petreacă 16 ore în „zona morţii” situată la peste 8.000 de metri. Aceasta zonă este numită astfel deoarece aerul conţine doar 30% din oxigenul de la nivelul mării, ceea ce poate provoca oboseala extremă şi rău acut de altitudine, ce poate duce la moarte în câteva ore.

La întoarcerea în tabăra de bază, Bargiel a fost întâmpinat cu o „khada”, o eşarfă budistă tradiţională.

„Cerul este limita? Nu pentru polonezi! Andrzej Bargiel tocmai a schiat pe Muntele Everest”, a declarat prim-ministrul polonez Donald Tusk pe reţeaua de socializare X.

În 2018, alpinistul polonez a devenit prima persoană care a schiat pe K2 în Pakistan, al doilea cel mai înalt munte din lume. În anul următor, el a încercat pentru prima dată Everestul, dar a fost forţat să abandoneze ascensiunea din cauza ameninţării unui bloc de gheaţă. A încercat din nou această performanţă în 2022, dar a abandonat din cauza vânturilor puternice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alpinist #Everest #polonez

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.