Un bărbat, în vârstă de 30 de ani, a fost condamnat la un an de pușcărie, după ce a anunțat despre o alertă cu bombă falsă. Sentința a fost pronunțată joi, 27 aprilie, de magistrații Judecătoriei Edineț, sediul Briceni.

„Potrivit sentinței, bărbatul a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii de comunicare mincinoasă cu bună-ştiinţă despre actul de terorist (art. 281 din Codul penal), stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de un an de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit învinuirii înaintate de către acuzatorii de stat, la data de 19 octombrie 2021, în jurul orelor 00:20, inculpatul, urmărind scopul comunicării mincinoase cu bună-știință despre pregătirea unei explozii, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, cu intenția de a periclita viața oamenilor și activitatea normală a Penitenciarului nr.2 Lipcani, fiind condamnat și deținându-se la momentul respectiv în acel penitenciar, de pe telefonul mobil a efectuat un apel telefonic către Instituția Publică „Serviciul Național Unic pentru Apelurile de Urgență 112” din Republica Moldova, comunicând că biroul directorului Penitenciarului nr. 2 Lipcani este minat, comunicare care ulterior nu s-a confirmat și s-a stabilit că este mincinoasă, deoarece în urma verificării sediului dat, careva obiecte explozibile nu au fost depistate”, anunță procurorii.

Inculpatul a pledat nevinovat. Sentința nu este definitivă și poate fi contestată cu apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Bălți.

#alerta cu bomba #procurori #sentinta

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.