În 2032, Luna ar putea fi martora unui eveniment rar: un asteroid cu diametrul de aproximativ 60 de metri ar putea lovi suprafața satelitului natural al Pământului. Deși probabilitatea unui astfel de impact este scăzută, în jur de 4%, nu poate fi ignorată. Din acest motiv, oamenii de știință studiază de pe acum atât riscurile posibile, cât și eventualele beneficii ale acestui fenomen, potrivit Universe Today.

Un nou studiu coordonat de cercetătorul Yifan He, de la Universitatea Tsinghua, publicat în variantă preliminară pe platforma arXiv, analizează ce s-ar putea învăța din punct de vedere științific dacă asteroidul 2024 YR4 ar lovi, într-adevăr, Luna, potrivit antena.ro.

Pe 22 decembrie 2032, asteroidul are o șansă de 4% să lovească suprafața Lunii. În cazul unui impact, energia eliberată ar fi comparabilă cu explozia unei arme termonucleare de dimensiuni medii. Ar fi de aproximativ un milion de ori mai puternică decât cel mai recent impact major observat pe Lună, în 2013, produs de un meteoroid mult mai mic.

Pentru cercetătorii care studiază impacturile cosmice de mare energie, un astfel de eveniment ar fi extrem de valoros. Modelele pot fi simulate pe computer, dar observarea directă a unui impact real ar oferi date imposibil de obținut în alt mod. Coliziunea ar vaporiza rocă și ar crea plasmă, iar fenomenul ar putea fi vizibil de pe Pământ, mai ales din zona Oceanului Pacific, unde ar fi noapte în acel moment.

Chiar și la câteva zile după impact, materialul topit ar rămâne fierbinte. Acest lucru ar permite telescoapelor cu infraroșu, precum James Webb, să observe procesul de răcire și modul în care se formează craterele lunare. Cercetătorii estimează că ar rezulta un crater de aproximativ un kilometru lățime și între 150 și 260 de metri adâncime, cu un bazin de rocă topită de circa 100 de metri în centru.

Cutremur pe Lună și indicii despre interiorul ei

Impactul ar provoca și un „cutremur lunar” cu magnitudinea estimată la 5.0, cel mai puternic de acest tip detectat vreodată. Cum agențiile spațiale plănuiesc să trimită din nou echipamente pe Lună în următorii ani, este de așteptat ca acolo să existe suficiente instrumente pentru a monitoriza fenomenul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Analizarea modului în care undele seismice se propagă prin Lună ar putea oferi informații prețioase despre structura și compoziția interiorului ei, fără a fi nevoie de experimente artificiale invazive.

Fragmente lunare care ajung pe Pământ

Un alt aspect important este norul de resturi produs de impact. Se estimează că până la 400 de kilograme de material lunar ar putea ajunge pe Pământ, după ce fragmentele ar supraviețui reintrării în atmosferă. Simulările arată că, în jurul Crăciunului din 2032, ar putea fi vizibile până la 20 de milioane de meteori pe oră, mai ales pe partea „din față” a Pământului. Dintre aceștia, între 100 și 400 ar putea fi bolizi – fragmente mai mari, spectaculoase.

Riscuri reale pentru Pământ și sateliți

Totuși, există și riscuri. Aceste fragmente ar trebui să cadă undeva, iar calculele indică zone precum America de Sud, Africa de Nord și Peninsula Arabică. Chiar dacă multe regiuni sunt slab populate, câteva kilograme de rocă spațială care ar cădea într-un oraș mare ar putea provoca pagube serioase.

Un pericol și mai mare îl reprezintă însă amenințarea pentru constelațiile de sateliți. Resturile ar putea declanșa așa-numitul „sindrom Kessler”, un efect în lanț care ar duce la coliziuni repetate între sateliți, afectând grav sistemele de navigație, comunicații și internet și făcând extrem de dificilă lansarea altor obiecte pe orbită timp de ani buni.

#asteriod #lună

Antrenorul şi coregraful francez Benoit Richaud a fost nevoit să poarte echipamente diferite pentru fiecare patinator care a intrat pe gheaţă la Jocurile Olimpice pentru că antrenează 16 patinatori reprezentând 13 țări. Șapte dintre ei au concurat în programul scurt masculin, scrie antena3.ro.

Coregraful a fost nevoit să schimba culorile, steagurile, echipele și sportivii. În tribunele olimpice, în timpul competițiilor de patinaj artistic, antrenorul și coregraful francez Benoit Richaud, în vârstă de 38 de ani, poartă echipamentul Franței. Dar câteva secunde mai târziu, poartă jacheta Georgiei, asta pentru că a avut doi sportivi care au concurat unul după altul, relatează La Repubblica.

A fost ușor când Max Naumov a intrat pe pistă, al doilea în program, deoarece următorul său atlet, canadianul Stephen Gogolev, era al șaptelea. A fost mult mai complicat să schimbe hainele în cazul sportivului francez Adam Siao Him Fa și a georgianului Nika Egadze, care terminaseră pe locurile 25 și 26, așa că Richaud nu a trebuit doar să-și schimbe jachetele, ci a fost şi o cursă contra cronometru. Iar 15 minute mai târziu, avea jacheta canadiană pentru Gogolev.

„Este întotdeauna o provocare foarte mare. Când sunt una după alta, este foarte, foarte dificil. Lumea mă ia peste picior pentru că de obicei port negru. De obicei, pun totul în vestiarul patinatorilor. Nu este permis, dar sunt foarte prietenoși și mă lasă să o fac. Dacă uneori nu am voie, avem întotdeauna un lider de echipă sau managerul echipei naționale care ține jachetele și mi le dă”, a explicat Benoit Richaud.

Richaud este printre cei mai respectați ca antrenor și coregraf: în 2024, a fost numit Cel Mai Bun Coregraf de Patinaj Artistic, premiu pentru care a fost nominalizat și în 2025. Dintre cei cinci patinatori din finala masculină de duminică, doi sunt antrenați de el.

Imaginile în care coregraful îşi schimbă jacheta în grabă de mai multe ori în cadrul competiţiilor au devenit virale pe reţelele sociale oferindu-i acesta mai multă popularitate decât campionilor pe care îi antrenează.