În 2032, Luna ar putea fi martora unui eveniment rar: un asteroid cu diametrul de aproximativ 60 de metri ar putea lovi suprafața satelitului natural al Pământului. Deși probabilitatea unui astfel de impact este scăzută, în jur de 4%, nu poate fi ignorată. Din acest motiv, oamenii de știință studiază de pe acum atât riscurile posibile, cât și eventualele beneficii ale acestui fenomen, potrivit Universe Today.

Un nou studiu coordonat de cercetătorul Yifan He, de la Universitatea Tsinghua, publicat în variantă preliminară pe platforma arXiv, analizează ce s-ar putea învăța din punct de vedere științific dacă asteroidul 2024 YR4 ar lovi, într-adevăr, Luna, potrivit antena.ro.

Pe 22 decembrie 2032, asteroidul are o șansă de 4% să lovească suprafața Lunii. În cazul unui impact, energia eliberată ar fi comparabilă cu explozia unei arme termonucleare de dimensiuni medii. Ar fi de aproximativ un milion de ori mai puternică decât cel mai recent impact major observat pe Lună, în 2013, produs de un meteoroid mult mai mic.

Pentru cercetătorii care studiază impacturile cosmice de mare energie, un astfel de eveniment ar fi extrem de valoros. Modelele pot fi simulate pe computer, dar observarea directă a unui impact real ar oferi date imposibil de obținut în alt mod. Coliziunea ar vaporiza rocă și ar crea plasmă, iar fenomenul ar putea fi vizibil de pe Pământ, mai ales din zona Oceanului Pacific, unde ar fi noapte în acel moment.

Chiar și la câteva zile după impact, materialul topit ar rămâne fierbinte. Acest lucru ar permite telescoapelor cu infraroșu, precum James Webb, să observe procesul de răcire și modul în care se formează craterele lunare. Cercetătorii estimează că ar rezulta un crater de aproximativ un kilometru lățime și între 150 și 260 de metri adâncime, cu un bazin de rocă topită de circa 100 de metri în centru.

Cutremur pe Lună și indicii despre interiorul ei

Impactul ar provoca și un „cutremur lunar” cu magnitudinea estimată la 5.0, cel mai puternic de acest tip detectat vreodată. Cum agențiile spațiale plănuiesc să trimită din nou echipamente pe Lună în următorii ani, este de așteptat ca acolo să existe suficiente instrumente pentru a monitoriza fenomenul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Analizarea modului în care undele seismice se propagă prin Lună ar putea oferi informații prețioase despre structura și compoziția interiorului ei, fără a fi nevoie de experimente artificiale invazive.

Fragmente lunare care ajung pe Pământ

Un alt aspect important este norul de resturi produs de impact. Se estimează că până la 400 de kilograme de material lunar ar putea ajunge pe Pământ, după ce fragmentele ar supraviețui reintrării în atmosferă. Simulările arată că, în jurul Crăciunului din 2032, ar putea fi vizibile până la 20 de milioane de meteori pe oră, mai ales pe partea „din față” a Pământului. Dintre aceștia, între 100 și 400 ar putea fi bolizi – fragmente mai mari, spectaculoase.

Riscuri reale pentru Pământ și sateliți

Totuși, există și riscuri. Aceste fragmente ar trebui să cadă undeva, iar calculele indică zone precum America de Sud, Africa de Nord și Peninsula Arabică. Chiar dacă multe regiuni sunt slab populate, câteva kilograme de rocă spațială care ar cădea într-un oraș mare ar putea provoca pagube serioase.

Un pericol și mai mare îl reprezintă însă amenințarea pentru constelațiile de sateliți. Resturile ar putea declanșa așa-numitul „sindrom Kessler”, un efect în lanț care ar duce la coliziuni repetate între sateliți, afectând grav sistemele de navigație, comunicații și internet și făcând extrem de dificilă lansarea altor obiecte pe orbită timp de ani buni.

#asteriod #lună

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare